Curios sa vad pe internet cate ceva legat de parcul in care
mergand cu tatal meu intr-o plimbare dupa unul din examenele la admiterea la
Facultatea de Horticultura imi povestea cata munca au depus studentii din
generatia lui ca acesta sa arate asa, am gasit consemnat faptul ca unde e acum
De Gaulle era Stalin si informatii despre alte repere istorice si culturale dar
nimic despre munca acelora care, plecati apoi de pe bancile facultatilor au
faurit o Romanie puternica si prospera. Pana cand raul a cotropit-o si este azi
ce este dupa ce generatia noastra cu voie sau fara voie a distrus tot ce cu
truda si inteligenta au faurit acei fosti brigadieri studenti. Tot el mi-a spus
de Aleea Trandafirilor unde azi exista un ansamblu grotesc, un pic atenuat de
carampeiele din Muzeul Satului aflat peste balta care se zaresc printre
frunzele arborilor. Zona ma indeamna la ras si acum, acolo pe malul lacului cu
o patura pusa pe iarba fara capuse atunci, cand eram student am citit Soldatul
Svejk razand cu pofta de unul singur nestiind ca peste ani frumosii trandafiri
vor fi ingrozitor insotiti de capatani grotesti ale unor politicieni care aveau
sa faca din tara pe care ma pregateam sa o slujesc o mare si urata dar laudata
de politrucii momentului, cata frunza verde si iarba, o Cenusareasa. Iata
cateva imagini luate in fuga pentru ca venea ploaia si amintirile ma
copleseau...
De Gaulle in locul lui Stalin...
Tot taranii duc greul parca zic aceste cariatide de prost gust...
Grigore Vieru umbrit de verdeata inghesuit de buticari...
In loc de frunza era mai nimerita statuia pentru brandul de tara al Romaniei care asteapta de 26 de ani "investitorii" dar cine mai castiga ceva, asa porcaria aia a costat miliarde, nu e asa doamna ex-ministru ?
Ca tot romanul de azi impaunat si bun de ciorba. Sasaie dar nu ciupeste decat daca fonctia ii da posibilitatea...
Nevinovata Romanie?
Asa se tine frumosul.. cu lucruri ruginite si urate...
Incepe Aleea Trandafirilor
Trandafirii, ca oamenii, unii se scutura, altii abia imbobocesc...
O tisa..
Vine ploaia
Arteziana cu amintiri frumoase
Romanul versus tranzitia si intruparile ei...
Scara catre... nimic... sau cine stie...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu