Poveste

Bunicul ia nepotul pe genunchi si ii povesteste ca atunci cand era el tanar invita cate o fata la cofetarie, cumparau cate o inghetata adevarata nu chimicata, o savurau cu drag si placere, gustul de fistic de exemplu nu are cum sa il arate nepotelului ca nu mai e prin mizeriile super ambalate ce le ofera azi din abundenta la preturi mari smecherii…

Cereau o citronada cu farame de lamaie in ea, rece ca gheata care sosea intr-o sonda, asa se numeau niste pahare inalte… Era un pai asa ii ziceau si sugeau pana la ultima picatura dulce dar reconfortanta!!

A fost odata o lume fara masini de spalat vasele, plecau cu cortul cu autobuzul, cu trenul, pe aproape de casele lor dragi pe aiurea si nu trebuia sa vina toate scursorile media si nesimtit platite de guvernanti sa ii baraie la cap sa adune gunoiul ca aveau educatie faceau scoala nu vedeau peste tot trantori cu banii purcoi care faceau orice pana la crima ca sa li hie lor ghini!!

Erau farfurioare, furculite, cutitase, lingurite de plasic ce le luai din ambalajul lor, le foloseai si le puneai unde se aduna gunoiul si resturile de la petreceri, mese campenesti, paharele tot de plastic foloseau cat foloseau si ajungeau tot la cos! Era civilizat, nu se tineau farfurii si tacamuri pana erau destule ca sa faca un plin de masina electrica de spalat vase. Oamenii erau oameni viata era viata traiul trai, mintea minte si placerea placere… Bunatatea era bunatate, familia familie si se facea ce trebuie nu ce scorneau niste minti de alesi emanati implantati… Asta e. Voi ati ales ce e azi, asa va trabe !