Lista
obiectivelor din România aflate în Patrimoniul Mondial UNESCO
Marţi,
27 iulie 2021, 14:57 Actualitate | Cultură
Peisajul
minier Roșia Montană a fost înscris marți în Lista Patrimoniului Mondial al
UNESCO. Ce obiective are România în Patrimoniul Mondial? Lista a fost deschisă
cu înscrierea Deltei Dunării, în 1991, ca sit natural. Al doilea sit natural al
României înscris în Patrimoniul UNESCO îl reprezintă Pădurile seculare și
virgine de fag din Carpați. Patrimoniul mondial include și șase situri
culturale din țara noastră.
Situri naturale înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO:
Delta
Dunării
Păduri
seculare și virgine de fag din Carpați
Situri
culturale înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO:
Biserici
din Moldova
Mănăstirea
Horezu
Sate
cu biserici fortificate din Transilvania
Cetăţile
Dacice din Munţii Orăştiei
Centrul
Istoric din Sighişoara
Biserici
de lemn din Maramureş
Biserici din Moldova - anul înscrierii: 1993 și 2010
1.
Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din satul
Arbore
2.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii
Humor
3.
Biserica "Buna-Vestire" a Mănăstirii Moldoviţa
4.
Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci" din Pătrăuţi
5.
Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii "Sfântul Ioan cel
Nou" din Suceava
6.
Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Voroneţ
7.
Biserica "Învierea Domnului" a Mănăstirii Suceviţa
8.
Biserica "Sfântul Nicolae" a Mănăstirii Probota
Motivaţia
includerii acestor biserici din Moldova în Lista Patrimoniului Mondial este
dată de unicitatea ansamblelor de picturi murale exterioare, particularizate
prin întinderea lor pe întreaga suprafaţă a turlei și a zidurilor, prin
coerența și unitatea programului iconografic, prin semnificaţiile teologice cu
multiple nuanţe militante ale mesajului lor, prin tehnica desăvârşită a
combinării frescei de bază cu un finisaj „a secco”. În acelaşi timp, pictura
interioară se remarcă prin calitatea plastică excepţională a fiecărui ansamblu.
În limitele unui program iconografic prestabilit, iconografii și pictorii din
Moldova introduc nuanţări și soluţii plastice originale care conferă o pecete
de ne-confundat ansamblelor realizate între ultimele decenii ale secolului al
XV-lea și jumătatea secolului al XVI-lea.
Mănăstirea
Hurezi, ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688-1714), a fost
începută în 1690, completată şi extinsă de egumenii mănăstirii în mai multe
etape: 1734 -1735, 1829 - 1854 şi 1854 - 1873
Sate cu biserici fortificate din Transilvania - anul înscrierii: 1993, 1999
Sub acest titlu sunt înscrise în Lista Patrimoniului Mondial şapte localităţi a căror trăsătură comună este păstrarea structurii şi imaginii istorice, asociată cu prezenţa, pe teritoriul aşezării, a unei biserici fortificate exemplară pentru acest fenomen arhitectural tipic satelor de colonizare săsească din Transilvania.
1.
Situl rural Câlnic
2.
Situl rural Prejmer
3.
Situl rural Viscri
4.
Situl rural Dârjiu
5.
Situl rural Saschiz
6.
Situl rural Biertan
7.
Situl rural Valea Viilor
Deşi
fiecare biserică fortificată constituie o soluţie defensivă specială, acestea
pot fi grupate în trei tipuri:
I.Bisericile
cu incintă fortificată, tipice pentru zona plată a Ţării Bârsei, au
instalaţiile defensive dispuse aproape exclusiv pe incintă, biserica fiind
puţin sau deloc fortificată. Cea mai autentică imagine a acestui tip de
fortificare este oferită de biserica cu incintă fortificată din Prejmer.
II.Bisericile
fortificate, tipice pentru zonele colinare, au elementele defensive dispuse
aproape în egală măsură pe biserică şi pe incintă. Bisericile au fost
restructurate: navele laterale au fost desfiinţate, deasupra navei principale
au fost ridicate etaje de apărare, turnul vestic a fost transformat în reduit
iar corul a fost suprapus de un bastion. Biserica a fost înconjurată cu o
incintă fortificată.
Remarcabile
pentru complexitate amenajărilor defensive sunt biserica din Valea Viilor şi
incinta triplă a bisericii din Biertan. La Viscri, fortificaţia cuprinde în
modul cel mai egal şi armonios atât incinta cât şi biserica.
III.
Bisericile-reduit, apărute la sfârşitul secolului al XV-lea, constituie ultima
etapă în evoluţia fortificării bisericilor. Au fost construite biserici dotate
dintru început cu o multitudine de instalaţii defensive şi incinte mai puţin
fortificate. Prima biserică-reduit a fost cea construită în Saschiz, în 1496.
Modul
de protejare a comunităţilor prin fortificarea bisericilor a fost preluat de
aşezările secuieşti din vecinătate, exemplară pentru această influenţă fiind
biserica fortificată din Dârjiu.
Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei - anul înscrierii: 1999
1. Sarmizegetusa Regia - Grădiştea de Munte
2.
Cetatea dacică de la Costeşti Cetăţuia
3.
Cetatea dacică de la Costeşti Blidaru
4.
Cetatea dacică Luncani-Piatra Roşie
5.
Cetatea dacică de la Băniţa
6.
Cetatea dacică de la Căpâlna
Centrul Istoric Sighişoara - anul înscrierii: 1999
1.
Biserica Intrarea în Biserica Maicii Domnului (Bârsana)
2.
Biserica Sfântul Nicolae (Budești)
3.
Biserica Sfânta Paraschiva (Desești)
4.
Biserica Nașterea Maicii Domnului (Ieud-Deal)
5.
Biserica Sfântul Arhanghel (Plopiș)
6.
Biserica Sfânta Paraschiva (Poienile Izei)
7.
Biserica Sfântul Arhanghel (Rogoz)
8.
Biserica Sfântul Arhanghel
În
Maramureş se află unele dintre cele mai reprezentative monumente ale
arhitecturii de lemn din ţara noastră, adevărate capodopere ale genului, fiind
fără îndoială una din culmile artei de a construi în lemn de pe continentul
nostru.
România are și 7 elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial:
ritualul
călușului,
doina,
ceramica
de Horezu,
colindatul
de ceată bărbătească,
Feciorescul
de Ticuș (jocul fecioresc)
meșteșugul
covoarelor tradiționale (tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în
România și Republica Moldova)
Mărțișorul
(practicile tradiționale asociate zilei de 1 Martie)
(Sursa:
Institutul Național al Patrimoniului)
Sursa materialului internet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu