vineri, 17 iulie 2020

Nucul care s-a uscat


Am in minte melodia „Copacul” cantata genial, demult de Aurelian Andreescu. Au fost vremuri cand in tara era lege, era ordine nici prin cap nu trecea cuiva ca tara va ramane fara plamanii verzi ca sa se procopseasca mari afaceristi si surcelele sa incalzeasca sobele amaratilor…. Un nuc falnic umbros care racorea trecatorul in vreme de canicula s-a uscat. Se spune ca e pacat sa distrugi nucul. Unul mic nu se vede, dar ditamai pomul bate la ochi. Deodata a ramas saracul falnic dar mort sub ochii nostri de cateva luni. Evident ca locul aproape la strada era mana cereasca pentru a se extinde locurile de parcare. Au venit baietii cu scule de taiat copaci ai ADP-ului si iata ca in locul matahalei e inca un loc de parcare… Aici e problema, exista un fericit pe nefericirea nucului. In ziua taierii scandal monstru cu consilier la primarie, forfota de politie de aia si de ailalta, scandal monstru ca vine alegerile! Pana la urma a ramas undeva unde nu se parcheaza masini, distrugand gardul si iarba ca asa musai trebuia, in lucratura anchetei un morman de lemne din nucul transat aduse cu tam tam deci nucu’ e tot aicea sta precum cucu! Bata-l norocu’! Vajnicii aparatori antipenali au o mare victorie dupa ce au promovat legea ca astia condamnati definitiv, vai unde am ajuns!!! sa nu acceada in fonctii poblice. E buna dar totusi ca in Romania exista o smecherie prin care dosare grele de furturi si alte magarii sunt pitite si tinute la sertar de cine trebuie si omul care e in carti adica trebuie sa fie acolo unde indiferent ce face mai ales rau va fi oricum inscris in carti. Deci omul e curat, cand cerseste votu sa pui botu’, nu are condamnari, mai urla unii latrai dar ce conteraza Jean boxeaza. Bine fratilor faceti ce vreti ca oricum altfel in Romania nu se poate dar cu nucu’ ce-ati avut si cu atatea si atatea! Asa sa va ajute Dumnezeu! Am muncit pe rupte o viata, era o coada de kilometri la Fabrica de Conserve in cazul meu la Giurgiu cu tomate pentru bulion. Se infunda snecul, se scoteau tonele din bena si se repara, fabrica iar mergea... cu bulionul ca restul oricum nu statea... Lucram zi lumina, noaptea intocmeam documentele legal impuse si pregateam galeti, remorci, tractoare, faceam grafic cu ce mijloace de transport veneau sa puna umarul la caratul recoltel la fabrica. Nimeni nu vantura atatea agende, nu vocifera si facea atata scandal ca politrucii de azi cu nucu’! Asta ne e soarta asta e si de aceea e cum e! Halal!
(Imagine Angelfotografiaza si sufereaza)       

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu