Lumea centenarului

A drege busuiocu’ zicea poporul asta pe vremea cand era popor nu coada de topor. La noi poporu’ e una si statu adica aia care stau pe bani multi unde zic regulile aduse de aiurea sunt alta… Rar aia cu statu’ au facut ceva bun pentru popor. Cu minciuni si scliviseli au fost repede gatati si de multe ori sangele lor a patat obrazul poporului ca poporu e stapan in tara lui nu e asa. Cameleonii nu se vad au culoarea si limba poporului nostru.

Ieri parca natura a dat fiecaruia ce merita, poporului arme ucigase pe post de vedete starlete, cameleonilor un fel de postament ca la coruri, cu spatele la cruce ca ortodoxia nu mai e trandy. Inaintasii lor emanati umpleau manastirile la hramuri si SPP-istii bata-i vina ii tineau la sute de metri pe cameleonii care se lafaiau in strane acolo aproape de altar de aia din popor veniti cu picioarele, cu caii cu boii, cam ca boii... Au plecat cu averi ca averestii mlitari si tivili care au facut pe napoleonii cu poporul in izmene si bate scaldat in sange si tifos. Azi altii stau cameleoneste cu gatul tapan si poporul sta la mama naibii ca asta e democratia fiecare cu ai lui… Asa sa ii ajute Dumnezeu! Poporul mai are niste sportive care intr-un Paris ca pe vremea Comunei sangeroase, spre seara au aratat de la Paris taman unde jandarii nu stau dardaind de frica judecatilor de apoi, ca a fi romance e maret cand pui suflet si har. Si cu toate mizeriile cameleonilor ce au fost, sunt si stau cu coltii fomisti sa sara la jugulara bietului popor ca mai are bogatii au umplut de romanism inima romanilor. Hambalistele vorbesc. Frumos prinos adus Romaniei care era undeva sus si in sportul lor pe vremurile alea bune dar rele in gurile spurcate ale cameleonilor care stiu ei ce va sa vina. Asta e. A trecut si Centenaru’ exact ca cameleonu cu culori asa cum le-a dictat cameleonilor interesu’…si cei ce poarta fesu in lumea asta cameleonita.