Lumea radioului

Radio Romania 90

De cand ma stiu, in camera mare a casei demolate in 1976 cu o masa de metal imensa rotunda cu picturi minunate in lateral si fete de masa minunat brodate, imediat langa usa era un aparat de radio Orion. Era fascinant pentru mine mic copil ochiul galben care cand era aprins ca si scala cu multe nume de capitale scrise pe ea, butonul acela cu care ca un vrajitor puteai sa auzi voci de oameni de diferite natii cu limbile lor.

A aparut apoi noul Bucuresti 500 un aparat negru mai placut vederii cu un ochi verde si o scala pe care o stiam pe dinafara in timp. Ma bucura la pranz ca era minunata muzica populara care parca ma facea mai proaspat pentru dupa amiezile de scolar. Teatrul radiofonic serial sau nu este dupa mine un tezaur la care din pacate scorneli ce se vor in pas cu lumea scarboasa de azi adaugate intineaza.

Radioul e ceva ca respiratia, vazul. Nu trebuie fals aniversat. El a fost din pacate ca azi nu avem in afara de ce emite Societatea de Radiodifuziune in majoritatea timpului decat vax.

Vocile de savanti Graur, Sarafoleanu, atatia si atatia educau, Ghitulescu, Grigoriu, azi Ion Marinescu si Adrian Soare si multi altii sunt parte din decor. Recunosc eu nu aleg muzica si divertismentul cum e teatrul iau de-a gata cum se zice azi. Si iau marca Radio Romania. Nu totdeauna suparat de fade tente care ma supara dar cu raul, cu stihiile lumii materiale si mai ales spirituale nu te poti pune, daca te pui ca mine esti ! Har si emisiuni care sa dainuiasca in timp ca ale multor inaintasi nu scule perfide de amagit fraieri. Asta le doresc. Aniversarea e falsa ca toate aniversarile de ieri si de azi. Eternitatea, mentenanta la standardele inaintasilor, viitorul conteaza, parerea mea !