joi, 27 octombrie 2016

23 August 206 -208


A fost adresa casei in care m-am nascut la Tulcea, demolata in 1976.








Beciul si bucataria de vara









Frumoasa e acum comportarea tinerei aromance, o poza a Simonei Halep cu Gica Hagi de cand era ea copil mi-a trezit frumoase amintiri... Eram si eu copil, aveam o curte minunata si un cartier pe care il stiam milimetru cu milimetru, o secunda as da orice sa ma mai vad pe acolo pe unde am copilarit asa cum era atunci. Aveam televizoare cu totii, era o unealta minunata acel ecran miraculos care deschidea in alb si negru lumi nebanuite, ferestre spre lumea intreaga... Imaginea lui JFK ucis de poporul lui, moarte care poate a bagat lumea pentru vecie in iad, primul om pe luna, cate si mai cate. Dar minunea se producea cand noi pustanii cam de varsta baietilor din strada Pall sau a copiilor capitanului Grant vedeam idolii la lucru. Tenis de camp am invatat la televizor, mergeam la Liceul Pedagogic si pe un zid cu un brau cam la nivelul fileului exersam servicii si retururi ca la Ilie Nastase. Devenit politician si VIP si-a pierdut mult din aura avuta cand eram copil. O fi adevarata pierderea cupei Davis din motive scarboase, cine stie... Atunci era un banc: Vine Bula acasa suparat ca a avut la bacalaureat despre Nicolae Ceausescu. Se uita in dictionar: Nicolae Ceausescu, presedintele Romaniei pe vremea lui Ilie Nastase... In curte aveam niste trandafiri cu 50-60 de centimetri mai inalti ca mine, ei erau blocajul de pe semicercul din lumea mea peste care marcam goluri ca Gruia, Birtalan, Gatu si ceilalti mari handbalisti romani. Aveam niste carucioare cu rulmenti si volan cu care eram pe pista de formula I din curte sau de pe totuar... Era minunat, aveam lumea noastra, iarna in casa jucam fotbal cu nasturi, ieseau campioni mondiali tot felul de necunoscuti... era cum reuseam noi sa batem in grupe... Lumea aceasta e departe, zeul ban distruge virtualizeaza copilaria, nu mai se joaca sah, volei, tranta voiniceasca... plus sau minus, baza… Unde e bicicleta aia cu genunchi juliti deasupra pedalelor... Unde e mingea de piele cusuta si rascusuta, am si acum racheta de tenis pentru care am despicat un camion de lemne taiate cu “motorul” dar despicate si asezate la sfoara de subsemnatul pe la 12 ani... Cu ce drag am facut treaba atunci... Citisem in Jack London ca despicatul lemnelor era antrenamentul de baza la box, toti campionii la categoria grea au spart sute de steri...


Sena Preda Mi-amintesc de ea.Faceam recensământul copiilor cândva .Apoi am fost și vecini de scara.
Proorocu Angel Ma bucura si ma onoreaza comunicarea si retrairea unor unor momente de viata scumpe mie, noua pot spune. Primavara aceasta sa va aduca sanatate, bucurii de la cei dragi si numai bine. Viata in Tulcea a fost minunata. Nu de mult imi aminteam de doamna doctor Abdulamit, de ochii migdalati care scrutau atent ca sa fie reusita operatia mea de amigdale. O lume frumoasa cu oameni adunati de istoria zbuciumata a Dobrogei care traiau in cinste, muncind conform pregatirii in ceva ce astazi nu mai exista cand nu etnia, eul face legea. Si cam eurile de proasta calitate ies in fata... Numai bine va doresc. Viata e asa cum este, urmand catina am ajuns la complexul muzeal dedicat de chinezi lui Gin Gins Han, apropo de istoria istorie nu propaganda... Exista o fresca de sute de metri cu toata epopeea lui care a atins si Dobrogea noastra... De fapt cred ca intr-un top cum zic astia acum, la tehnica si vremea lui este numarul unu mondial intre cuceritori ca suprafata din lume... Dobrogea datoreaza campaniilor lui mult, atator si atator alte evenimente care au schimbat toata lumea pentru ca Dobrogea mai abitir ca toata Romania asta a fost la rascruce de mari imperii, nu neaparat alaturate ci adunate ca interese de batranul Danubiu care era vital de mii de ani pentru toata suflarea Europei Centrale...
Sena Preda Asa e,Dobrogea și oamenii săi au o frumusețe aparte.Prin mâinile noastre de dascăli au trecut tineri inteligent, talentați ,cu mult bun simt,dar s-au răspândit în lume .Vechii tulceni, adică cei în vârstă,pe care i-ai cunoscut s-au împuținat,din pacate.Ma bucura faptul că vorbesti de ei cu plăcere si respect.
Iti doresc numai bine !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu