Doamna eclipsa

Am fost astazi in Parcul Crangasi si am sesizat faptul ca lumina unei zile insorite nu mai era obisnuita, era dramuita de ce intelesesem de ieri ca este o eclipsa. Cu ochii déjà cu atatea probleme nu am indraznit sa ma holbez la soare. Mi-am amintit curtea mea draga, via in care stateam cu un ciob de sticla de 1 litru de cel mai inchis verde posibil si am urmarit de acolo tot acest fenomen care cred ca era cand aveam cativa ani. A urmat televizorul Temp 6 care mergea ca un tractor pana pe la ora 22 dar de care nu ma dezlipeam fiindca erau emisiuni minunate, Roman foileton, Teatru Tv, Telecinemateca, Teleenciclopedia pe care educatorii romaniei inca nu au demolat-o, varietatile regizate de Alexandru Bocanet, Westernul de sambata sau filmele politiste cu Colombo, Mannix etc. Mai tarziu am achizitionat, parintii adica, un transformator Stella care rezolva problema imaginii la déjà Diamantul familiei ! A fost imortalizata si pe o bancnota eclipsa din 2000. Mi-am amintit de domnul doctor Cerchez, de fiica dansului care a dedicat o carte fostului sau sot Marcel Chirnoaga! Mi-am amintit de doamna profesoara Preda Sena la ora careia am constatat miopia pe care o aveam la o ora de seara. Dar nu am putut vedea eclipsa. Spre casa am vazut o doamna care se uita la soare cu ceva. Mi-a dat si mie cu ce sa vad soarele trecut printr-un filtru verde inchis si acesta era ca o luna noua un pic mai dodoloanta… E o vorba meserie te halesc dar n-am scule. In orice, morala de astazi este sa faci ce trebuie, cum trebuie ca sa nu iti distrugi nimic in acest caz ochii. Doamna eclipsa a fost minunata ca mi-a oferit acel ceva cu care in mileniul III te poti uita fara grija la soarele eclipsat cum suntem noi de peste 30 de ani!