Bilant 30.09.2021

 

Un succint bilanț al activității mele, bazat pe statisticile obtinute de la instrumentele de lucru, arata ca am fost urmarit pana acum, azi 30 septembrie 2021, din 128 tari cu 389.944 vizualizari in total.

Va mulțumesc pentru ca acceptați sa va numărați printre cei care vor sa își îndrepte atenția spre vasta problematica a zilelor noastre abordata de ceva timp si de mine.

Cătina alba (Hippophae rhamnoides L.) este o soluție pentru gravele probleme ale planetei de astazi. Planta are o importanta deosebita fiind o polivitamina naturala, e bogata in alte substante importante pentru oameni si animale deci are un efect benefic pentru sănătatea tuturor.

Curățirea morala, este un alt aspect tratat de mine. Ne aflam într-o perioada în care suntem supuși unui adevarat bombardament, un imens volum de informație și murdărie sub toate formele fizice și virtuale pentru care trebuie sa găsim împreuna dar si fiecare in parte modalitatea sa ordonam, sa triem, sa facem ceva concret pentru a ne curați de balast și a trai mai bine. Așteptam mereu de altundeva sa vina ceva sau cineva sa ne facă treaba dar ceea ce trece e viata noastră... în mizerie...

Cătina se instalează pe terenurile erodate, saraturate, desertificate, trăiește acolo, îmbunătățește, chiar crează humusul, suportul din sol pentru plantele mai pretențioase ca ea și dacă sunt alte soluri în nevoie migrează acolo, după 15-25 de ani plantele mai sensibile pot creste în locul ei dacă sunt lăsate în pace sau sunt impulsionate corect și asa se regenerează solul și ecosistemul respectiv. Ceea ce face catina de mii de ani incerc prin tot ce prezint sa fac si eu ca sa ne fie mai bine.

In www.managementulvietii.blogspot.com si celelalte bloguri pe care le gasiti mai jos aflati modul meu de a reflecta, mobilizând ceea ce am acumulat și ce am primit de la Dumnezeu pentru a face ceva.

Nimic nu se face de unul singur, dacă veți găsi important sa contribuiți macar cu un feedback având ca repere cele prezentate de mine va aștept.

Cu deosebita stima Angel Proorocu

Am adăugat la www.managementulvietii.blogspot.com

pentru a specializa blogurile:

www.seabuckthornology.blogspot.com

www.imaginisilocuri.blogspot.com

www.catinologie.blogspot.com

www.termagroinfo.blogspot.com

www.incercariliterare.blogspot.com

www.lifelikepostcard.blogspot.com

www.pictezcumcantapasarea.blogspot.com

www.angelproorocupictor.blogspot.com

www.expertizeagricole.blogspot.com

www.proorocuangelcatinolog.blogspot.com

www.angelproorocuscrie.blogspot.com

www.agroterm.blogspot.com

www.oamenifostisaucaresunt.blogspot.com

www.proanpoem.blogspot.com

www.florisipicturi.blogspot.com

 www.dacaasexpune.blogspot.com

www.angelproorocuvede.blogspot.com

www.angelproorocuexpune.blogspot.com

www.strivit.blogspot.com

www.postalelemele.blogspot.com

www.mediulnostruundee.blogspot.com

www.hamsterologie.blogspot.com

www.bisericisimanastiri.blogspot.com

www.albumangelpro.blogspot.com

www.eusicatinaalba.blogspot.com

Sunt bucuros ca, iată, precum lista cu locurile unde personalitatea lui Nicolae Iorga răzbea in lume acum aproape un secol, eu, cu mijloace moderne ajung în toată lumea informatizata de azi o data cu mesajele mele de trăitor al lumii acesteia.

Tarile din care am cititori sunt:

Africa de sud

Albania

Algeria

Anguilla

Arabia Saudita

Argentina

Armenia

Australia

Austria

Azerbaidjan

Bangladesh

Belarus

Belgia

Benin

Bielorusia

Bolivia

Bosnia si Hertegovina

Brazilia

Bulgaria

Cambodgia

Canada

Chile

China

Cipru

Coasta de Fildes

Columbia

Coreea de Sud

Costa Rica

Croatia

Danemarca

Ecuador

Egipt

El Salvador

Elvetia

Emiratele Arabe Unite

Estonia

Filipine

Finlanda

Franta

Gabon

Gambia

Georgia

Germania

Grecia

Hong Kong

India

Indonezia

Iordania

Irak

Irlanda

Israel

Italia

Jamaica

Japonia

Kârgâzstan

Kazahstan

Kenia

Kuweit

Letonia

Lituania

Luxemburg

Macao

Macedonia

Malaezia

Malawi

Maldive

Malta

Marea Britanie

Maroc

Mauritus

Mexic

Moldova

Mongolia

Muntenegru

Nepal

Nicaragua

Nigeria

Norvegia

Noua Zeelanda

Olanda

Oman

Pakistan

Palestina

Panama

Paraguay

Peru

Polonia

Portugalia

Puerto Rico

Quatar

Regatul Unit

Regiune necunoscuta

Republica Ceha

Republica Dominicana

Republica Macedonia (FRIM)

Romania

Rusia

Sao Tome si Principe

Senegal

Serbia

Seychelles

Singapore

Siria

Slovacia

Slovenia

Spania

Sri Lanka

SUA

Sudan

Suedia

Taiwan

Tanzania

Tarile de Jos

Thailanda

Tunisia

Turcia

Turkmenistan

Ucraina

Ungaria

Uruguay

Uzbekistan

Venezuela

Vietnam

Yemen

Zambia

Zimbabwe

Unicat

 Orhideea noastra care a inflorit atat de minunat acum cateva luni mai are ceva de etalat!

Evolutie

 

De la tigari Camel la 

Camel Milk Cholate coated dates with pistachios

Revista revistei Magazin

 

Doinafotografiaza inca o minune

 

Doinafotografiaza

 

O floare cu multa semnificatie mai ales astazi la noi... ochiul boului

Orhideea din fereastra

 punct si de la capat!

Incepe scoala!

 

Unde am ajuns:

Mai bine repetent, number one in the country

Decat premiant, mort de foame, in the same country!

Ghici in care country?

Roman a fost, acuma?

 

Revista revistei Magazin

Tare Lao Tzu! Culmea e ca din suflet nici nu se poate scutura ce si-au sters derbedeii de pe picioarele lor mizerabile, infecte ca si caracterul lor evident, echipament complet... Uneori gasim la antici si feudali prin geniile lor cuvinte imposibil ca mintile postumane de azi sa le impreune minunat. Doar un exemplu: MARELE WILL!

 

Proorocul din Silistea Gumesti

Cand vad cum fac derbedeii de la butoanele lumii sa ajunga prostimea sa se autodistruga, spectacole cu zeci de mii de inghesuiti. Si cate si cate acuma vine cireasa de pe tort cu scolile! Marele Marin Preda genial a proorocit!

Ornitologii romaní au descoperit in Delta Dunarii o pasare cu penaj rosu si cu comportament bizar: vulpea ii manca in fiecare an ouale si ii punea, in lipsa ei, pietre in cuib, pe care ea, apoi, le clocea toata vara fara sa simta ca sunt pietre. Ca sa salveze specia, ornitologii au gonit vulpea. Atunci pasarea, spre uluirea acestor specialisti care o supravegheau de departe cu binoclurile, a inceput sa tipe, cuprinsa de o stranie isterie si si-a spart ouale cu ciocul, batand din aripi si dansand demential. Ce era cu ea? Ce instinct obscur o impingea astfel spre disparitie? De ce voia sa nu mai supravietuiasca? Cine putea sa stie? Natura voia s-o elimine si nimeni nu putea interveni ca aceasta porunca a ei sa nu se infaptuiasca…

Marin Preda - Delirul

Loto cu fructe

Doinafotografiaza minunate mere rosii care m-au dus cu gandul la un joc inteligent, din vremea fara virtual, cu care copii invatau calculele dar si fructele. Doamne, cum a trecut timpul si cat de prost. Tot gandul m-a dus la mastera care pregatea marul otravit ca mizeria asta numita astazi politica... Poate vine un ceva, cineva  care sa ne scape de fructul otravit varat cu perfidie in noi!

Si, pe vremea scarbei noastre induse pentru tot ce era romanesc a fost un film minunat Mere rosii!! Acum avem filme chiar scarboase... dar laureate...

 

Perla neagra

 

Născută în St. Louis (Missouri, SUA) la 3 iunie 1906, Josephine Baker a fost una dintre cele mai cunoscute dansatoare, actriță şi cântăreață de culoare de peste Ocean din perioada interbelică.

„Perla Neagră”, aşa cum a mai fost ea supranumită, a fost fiica nelegitimă a unui producător evreu de instrumente muzicale, Eddie Carson, și a unei spălătorese de culoare, Carrie McDonald.

La vârsta de 13 ani, pasiunea pentru dans şi muzică s-a transpus în căteva roluri pe care le-a jucat în cadrul unor piese în scenă la teatrul Booker Washington din St. Louis. Dar, în contextul rasist al societății americane din acele vremuri, Josephine se vede nevoită să părăsească țara natală şi pleacă în Europa, stabilindu-se în Franța.

Acesta este şi motivul pentru care Josephine Baker a continuat să lupte împotriva rasismului până la începutul anilor 70.

Ea devine rapid o răsfățată a publicului european datorită charleston-ului adus de peste Ocean, dar mai ales datorită descoperitorului de talente german Karl Gustav Vollmoller. De altfel, prin intermediul acestuia, exotica Josephine Baker ajunge să cânte şi să danseze pe scenele de la Paris şi de la Berlin.

În Paris, ea a avut reprezentaţii în care apărea îmbrăcată sumar, cu haine având influenţe tribale sau doar din franjuri şi paiete, sau chiar dansa complet goală. Tot aici, „Pantera neagră” a ținut capul de afiș în celebrul spectacol „Folies Bergère”. Devine muza scriitorilor, pictorilor, sculptorilor.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial devine activă în cadrul Rezistenței Franceze, participând la mai multe acțiuni de spionaj. Astfel, ea aduna informații de la diverși clienți germani, italieni sau japonezi care intrau în barurile unde ea susținea spectacole şi le oferea francezilor.

Mai mult decât atàt, ea reușește să se infiltreze în cercurile înalte ale ocupanților fasciști şi participă la petrecerile ambasadei italiene din Franța, creând, astfel, o rețea de sprijin a Rezinstenței Franceze. După război, Josephine Baker a adopat nu mai puțin de 13 copii orfani, de diferite etnii și rase. Ea şi-a intitulat familia „The Rainbow Tribe” (Tribul Curcubeu).

Este plimbată pe Calea Victoriei cu o şaretă trasă de struț...

 

Celebra divă a cabaretului parizian a ajuns în anul 1928 la Bucureşti prin intermediul lui Constantin Tănase. Acesta o remarcă la un spectacol la Paris şi, în schimbul unui onorariu imens pentru acele vremuri – 100.000 de lei – o convinge să vină în România şi să joace într-un spectacol la teatrul „Cărăbuş”.

Era cel mai mare contract pe care îl plătise vreodată vreun director de teatru din țara noastră.

Catalogată de Hemingway drept „cea mai senzaţională femeie pe care a văzut-o cineva vreodată”, Josephine Baker a sosit la Bucureşti cu celebrul Orient Express, cel mai luxos şi mai în vogă tren al acelor vremuri. Când a ajuns în România avea doar 22 de ani și era cea mai bogată femeie de culoare din Europa.

Bucureștenii au fost fascinați de diva de culoare...

Publicul bucureştean a primit-o cu multă căldură şi a fost de-a dreptul fermecat de reprezentațiile divei de culoare cu părul negru, lucios, scurt și cu un zâmbet care lumina sala.

Totul a culminat, însă, cu imaginea celebrei şi exoticei Josephine Baker plimbându-se pe Calea Victoriei într-o şaretă trasă de un struţ, care fusese adusă special de la Paris. De asemenea, bucureştenii au putut-o admira cu ocazia aparițiilor de la Capşa sau de la restaurantele de la Şosea.

Atât de mare a fost impactul pe care l-a avut vizita la Bucureşti a „Panterei Negre” încât ea avea să revină în România după 42 de ani, cu ocazia ediției din anul 1970 a festivalului „Cerbul de Aur” de la Braşov.

Josephine Baker a încetat din viață la 12 aprilie 1975 în urma unei hemoragii cerebrale, la vârsta de 68 de ani, fiind înmormântată în cimitirul din Monaco.

În anul 1991, HBO a realizat filmul “The Josephine Baker Story”, care spune povestea celebrei dive de culoare.

Remember Ivan Patzaichin

L-am vazut acum mai multi ani, numai fibra, de un neastampar molipsitor. Nicolae Iorga a spus ca odata cu noi mai mor odata mortii nostri. Este foarte adevarat dar eu parafrazez: o data cu EI mai moare inca odata Romania... Este un sport unde obligatia de a se deplasa si a manca se putea implini numai vaslind si scotand cu rabdare si truda roadele apelor Dunarii, natura conditiile avute au creat folosind si gena oamenilor baltii multi, foarte multi campioni olimpici si mondiali. Ivan a fost culmea, mit si legenda exemplu nu numai pentru sportivi ci si cu radacini adanci ramase pentru cei intre care s-a nascut. Ar trebui un Panteon, ar trebui un Dumitru Almas care sa scrie nu Legendele Olimpului ci Legendele Romaniei. Citite obligatoriu de toti copii Romaniei! Dumnezeu sa il Odihneasca in pace!

Viziunea etern valabila a unui geniu roman

El-Zorab

de George Coșbuc

Sursa Wikisource internet

 

La pașa vine un arab,

Cu ochii stinși, cu graiul slab.

Sunt, pașă, neam de beduin,

Și de la Bab-el-Mandeb vin

Să vând pe El-Zorab.

Arabii toți răsar din cort,

Să-mi vadă roibul, când îl port

Și-l joc în frâu și-l las în trap!

Mi-e drag ca ochii mei din cap

Și nu l-aș da nici mort.

 

Dar trei copii de foame-mi mor!

Uscat e cerul gurii lor;

Și de amar îndelungat,

Nevestei mele i-a secat

Al laptelui izvor!

 

Ai mei pierduți sunt, pașă, toți:

O, mântuie-i, de vrei, că poți!

Dă-mi bani pe cal! Că sunt sărac!

Dă-mi bani! Dacă-l găsești pe plac,

Dă-mi numai cât socoți!

 

El poartă calul, dând ocol,

În trap grăbit, în pas domol,

Și ochii pașei mari s-aprind;

Cărunta-i barbă netezind

Stă mut, de suflet gol.

 

O mie de țechini primești?

O, pașă, cât de darnic ești!

Mai mult decât în visul meu!

Să-ți răsplătească Dumnezeu,

Așa cum îmi plătești!

 

Arabul ia, cu ochii plini

De zâmbet, mia de țechini

De-acum, de-acum ei sunt scăpați,

De-acum vor fi și ei bogați,

N-or cere la străini!

 

Nu vor trăi sub cort în fum,

Nu-i vor cerși copiii-n drum,

Nevasta lui se va-ntrema;

Și vor avea și ei ce da

Săracilor de-acum!

 

El strânge banii mai cu foc,

Și pleacă, beat de mult noroc,

Și-aleargă dus d-un singur gând,

Deodată însă, tremurând,

Se-ntoarce, stă pe loc.

 

Se uită lung la bani, și pal

Se clatină, ca dus de-un val,

Apoi la cal privește drept;

Cu pașii rari, cu fruntea-n piept,

S-apropie de cal.

 

Cuprinde gâtul lui plângând

Și-n aspra-i coamă îngropând

Obrajii palizi: Pui de leu,

Suspină trist. Odorul meu,

Tu știi că eu te vând!

 

Copiii mei nu s-or juca

Mai mult cu frunze-n coama ta,

Nu te-or petrece la izvor:

De-acum smochini, din mâna lor,

Ei n-or avea cui da!

Ei nu vor mai ieși cu drag

Să-ntindă mâinile din prag,

Să-i iau cu mine-n șea pe rând!

Ei nu vor mai ieși râzând

În calea mea șirag!

 

Copiii mei cum să-i îmbun

Nevestei mele ce să-i spun,

Când va-ntreba de El-Zorab

Va râde-ntregul neam arab

De bietul Ben-Ardun!

 

Raira, tu, nevasta mea,

Pe El-Zorab nu-l vei vedea

De-acum, urmându-te la pas,

Nici în genunchi la al tău glas

El nu va mai cădea!

 

Pe-Ardun al tău, pe Ben-Ardun,

N-ai să-l mai vezi în zbor nebun

Pe urma unui șoim ușor

Ca să-ți împuște șoimu-n zbor;

Nu-i vei pofti: Drum bun!

 

Nu vei zâmbi, cum saltă-n vânt

Ardun al tău în alb vestmânt;

Și ca să simți sosirea lui

Mai mult de-acum tu n-o să pui

Urechea la pământ!

 

O, calul meu! Tu, fala mea,

De-acum eu nu te voi vedea

Cum ții tu nările-n pământ

Și coada ta fuior în vânt,

În zbor de rândunea!

 

Cum mesteci spuma albă-n frâu,

Cum joci al coamei galben râu.

Cum iei pământul în galop

Și cum te-așterni ca un potop

De trăsnete-n pustiu!

 

Știa pustiul de noi doi

Și zarea se-ngrozea de noi

Și tu de-acum al cui vei fi?

Și cine te va mai scuti

De vânturi și de ploi?

 

Nu vor grăi cu tine blând,

Te-or înjura cu toți pe rând

Și te vor bate,-odorul meu,

Și te-or purta și mult, și greu;

Lăsa-te-vor flămând!

 

Și te vor duce la război,

Să mori tu, cel crescut de noi!...

Ia-ți banii, pașă! Sunt sărac,

Dar fără cal eu ce să fac:

Dă-mi calul înapoi!

 

Se-ncruntă pașa: Ești nebun?

Voiești pe ianiceri să-i pun

Să te dea câinilor? Așa!

E calul meu, și n-aștepta

De două ori să-ți spun!

Al tău? Acel care-l crescu

Iubindu-l, cine-i: eu ori tu?

De dreapta cui ascultă el,

Din leu turbat făcându-l miel?

Al tău? O, pașă, nu!

 

Al meu e! Pentru calul meu

Mă prind de piept cu Dumnezeu

Ai inimă! Tu poți să ai

Mai vrednici și mai mândri cai,

Dar eu, stăpâne, eu?

 

Întreagă mila ta o cer!

Alah e drept și-Alah din cer

Va judeca ce-i între noi,

Că mă răpești și mă despoi,

M-arunci pe drum să pier.

 

Și lumea te va blestema,

Că-i blestem făptuirea ta!

Voi merge, pașă, să cerșesc,

Dar mila voastră n-o primesc

Ce bine-mi poți tu da?

 

Dă pașa semn. Să-l dezbrăcați

Și binele în vergi i-l dați!

Sar eunucii, vin, îl prind

Se-ntoarce-arabul răsărind

Cu ochii înghețați...

 

El scoate grabnic un pumnal,

Și-un val de sânge, roșu val

De sânge cald a izvorât

Din nobil-încomatul gât,

Și cade mortul cal.

 

Stă pașa beat, cu ochi topiți,

Se trag spahiii-ncremeniți.

Și-arabul, în genunchi plecat,

Sărută sângele-nchegat

Pe ochii-nțepeniți.

 

Să-ntoarce-apoi cu ochi păgâni

Și-aruncă fierul crunt din mâini:

Te-or răzbuna copiii mei!

Și-acum mă taie, dacă vrei,

Și-aruncă-mă la câini!