luni, 30 august 2021

Eterna si enigmatica Luna



Sursa Internet:

Luna: coincidențe cosmice stranii pe care știința nu le poate explica Mai întâi, „coincidențele”:

- cu diametrul de 3.474 kilometri, Luna este de exact patru ori mai mică decât Pământul;

- toți sateliții naturali din sistemul solar gravitează în jurul planetelor pe la ecuator, Luna – nu;

- rocile de pe Lună conțin urme de metale PROCESATE, precum alamă, uraniu 236 și neptuniu 237.

Altfel spus, Luna este unul dintre cele mai misterioase obiecte din sistemul solar.

Este considerată un corp celest „ciudat” datorită numeroaselor proprietăți fizice pe care oamenii de știință nu le pot explica și pentru că este cel mai ieșit din comun corp ceresc, incomparabil cu lunile identificate până în prezent.

De fapt, Luna este atât de ieșită din comun, încât Robert Jastrow, primul președinte al Comisiei de Explorare a Lunii (NASA) a numit Luna „Piatra Rosetta a planetelor”.

Ca să vă faceți o idee despre cât de ciudată este Luna cu adevărat, iată cum a calificat-o Robin Brett, un alt cercetător NASA: „Ar fi mai ușor să explicăm de ce Luna nu ar trebui să existe, decât de ce există”.

Bun, dar de ce este Luna ciudată și ce o face atât de specială?

Este un corp ceresc mare. De fapt, Luna este enormă!

Cu diametrul de 3.474 de kilometri, Luna are un sfert din diametrul Pământului. Exceptând Pluto și Charon (luna lui Pluto), proporția Lunii față de Pământ este cea mai mare din câte au fost descoperite până acum în univers.

Luna are o orbită absolut ciudată, singura de acest tip pe care astronomii au descoperit-o în sistemul nostru solar. Toate celelalte luni gravitează în jurul planetelor lor pe la ecuator. Luna noastră se comportă cu totul aparte și gravitează în jurul Pământului cu o înclinare de 5 grade. Luna are altitudine, curs și viteză precise, care îi permit să funcționeze „corect” în raport cu Pământul.

Cu alte cuvinte, LUNA NU AR TREBUI SĂ FIE UNDE SE AFLĂ ACUM.

Luna este, în sine, aproape, un alt Pământ…

Compoziția solului este similară celei a Pământului, situație care nu a mai fost descoperită niciunde în spațiu. În toate celelalte cazuri, lunile și planetele diferă fundamental unele de celelalte.

Iar dacă aceste detalii nu v-au stârnit curiozitatea, ciudățeniile continuă.

Unele roci lunare conțin metale procesate precum alamă, uraniu-236 și neptuniu-237. Aceste elemente se pot obține exclusiv pe cale artificială!!!

Uraniu 236 este un reziduu nuclear care se găsește în uraniul folosit sau reprocesat. Și mai interesant…

Neptuniu 237 este un metal radioactiv rezultat din producerea plutoniului în centralele nucleare.

Aceste caracteristici cu totul speciale ale Lunii i-au determinat pe cercetătorii Mihail Vasin și Alexander Șcerbakov, membri ai Academiei Ruse de Științe, să scrie, în anii ’70, articolul intitulat „Este luna creația unei inteligențe extraterestre?”, care a produs rumoare în comunitatea științifică, dar nu a schimbat cu nimic lucrurile dintr-un motiv foarte simplu: nimeni nu poate furniza vreo explicație validă cu privire la aceste măsurători.

Mai mult, laureatul premiului Nobel pentru Chimie, Harold Urey, s-a declarat șocat de conținutul de titan al rocilor aduse de misiunile de astronauți de pe Lună. Mostrele de minerale reprezintă un mister absolut pentru lumea de știință, deoarece nimeni nu poate explica prezența titanului.

Cu alte cuvinte, Luna noastră – simbolul suprem al misterelor – își merită pe deplin această coroană. Nu are nimic în comun cu nici un alt corp ceresc.

Și parcă tocmai pentru ca enigma să rămână astfel până la sfârșitul timpului, gândiți-vă că în orice zi, din orice loc al Pământului, vedem mereu aceeași față a Lunii. De ce?

Matematică ciudată – numerologie precisă

Raza Lunii = 1.080 mile = 3 x 360

Rază Pământului = 3.960 mile = 11 x 360

Rază Pământului + Raza Lunii = Raza de 5.040 mile = 1 x 2 x 3 x 4 x 5 x 6 x 7 = 7 x 8 x 9 x 10

Diametrul Pământului = 7.930 mile = 8 x 9 x 10 x 11

Oare toate aceste dimensiuni sunt simple coincidențe sau a existat o forță care le-a creat în acest fel?

 

Geniile raman mici copii

 

Teatrul Naţional Radiofonic • Inspectorul broaştelor de Victor Eftimiu. Regia artistică: Paul Stratilat. În distribuţie: Nicolae Brancomir, Radu Beligan, Costache Antoniu, Rodica Tapalagă, Nicolae Neamţu Ottonel, Mihai Velcescu, Vasile Lupu, Mihai Stoenescu, Horia Şerbănescu. Regia de studio: Artemiza Zdrali. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. Flavia Cosma. Înregistrare din anul 1971

Acide

 

* Mama mea, cu o singură palmă a reușit să-mi deschidă chakrele, să-mi stabilizeze karma, să-mi curețe aura și să salveze o mulțime de bani de dat la psiholog!

---------------------------------------

* Baronul țiganilor, la spital, cu fractură de picior.

– Trebuie să punem gips.

– Pune marmoră, mânca-ți-aș, că plătesc eu...

---------------------------------------

* Să nu te simți prost când cineva își dă ochii peste cap în timp ce-i vorbești. Cu siguranță își caută creierul.

---------------------------------------

* Iubește-ți vecinii, dar nu desființa gardul!

---------------------------------------

* La cofetărie:

– Ce aveți fără zahăr și fără grăsimi?

– Șervețele...

---------------------------------------

* Azi, mi s-au întâmplat 2 chestii ciudate:

Prima dată, am găsit o pălărie plină cu bani, iar după, mă urmărea unul cu un acordeon.

---------------------------------------

* Nici-un film nu are scenariul atât de pervers ca mintea unei femei în timp ce soțul nu-i răspunde la telefon!

 

---------------------------------------

Știați că cel mai bun prieten al omului este musca, nu câinele?

De câte ori vei fi în rahat, ea îți va fi mereu alături.

---------------------------------------

* Tulburare de personalitate...

Sufletul merge la mare... și corpul merge la muncă!

---------------------------------------

* Cred că tipa de pe GPS îmi bate apropouri, de ceva vreme mă bagă mereu prin tufișuri izolate.

---------------------------------------

* Soțul îi spune soției:

– Plec la cursele de cai!

– Cursele s-au anulat, răspunde soția. I-am spart botul mârțoagei !

---------------------------------------

* Pentru cei necăsătoriți:

Să aveți un sfârșit de săptămână nemaipomenit !

Pentru cei căsătoriți: Doamne ajută să fie bine !

---------------------------------------

* Am scris pe Facebook că abia aștept să vină vara să las ferestrele deschise...

15 țigani mi-au apreciat postarea.

---------------------------------------

* Tragedie într-un muzeu!

Hoț român, de etnie neprecizată, în stare gravă după ce a vrut să fure tabloul... electric!

---------------------------------------

  * Dacă ieși pe autostradă și în față ai o femeie cu ștergătoarele de parbriz pornite, iar afară nu plouă, asta înseamnă doar un singur lucru: ea vrea să schimbe banda!

---------------------------------------

* Ești din Maramureș dacă farfuria înseamnă „blid", pâinea e „pită" și pălinca e „poftă de lucru păntru tătă zâua".

---------------------------------------

* Ăla care a inventat pachetul de șervețele umede, când tragi de unu și ies trei, mai bine inventa bancomatul

----------------------------------------------------------------


vineri, 27 august 2021

Bors de peste!

 


Am preluat de la Grupul Info Tulcea acest afis care parca e o pata de culoare de vis peste raul care ne cuprinde incet dar sigur! Consider ca sunt inca multe de facut pentru un turism nevatamator Deltei, dar placerea unor oameni care trebuie normal sa plateasca pentru ceva unic in viata trebuie respectata. Trebuie insa sa se insiste ca cei ajunsi acolo sa stie de viata grea in crivat iarna si caldura vara, fara apa decat decantata ceva timp, adusa de Dunare dupa ce primeste toate mizeriile bogatasilor europeni!!Intre ape fara civilizatia hilara de care turma de consumatori se considera dependenta. Omul a trait cu Delta, a muncit si a iubit-o. I-a dat multe dar l-a si obligat la multe... Succes, timp si timpuri propice dar mai ales totul trebuie sa devina simbioza nu atac terorist asupra naturii pe care inca nu a putut nimeni sa o ia romanilor nici aici la rascruce de imperii!






duminică, 22 august 2021

Tata de duminica

 

Ce lume minunata am pierdut pentru ce si pentru cine!



Tată de duminică este un film românesc din 1975, regizat de Mihai Constantinescu după scenariul prozatorului Octav Pancu-Iași. Rolurile principale sunt interpretate de Amza Pellea, Radu Beligan, Gina Patrichi, Olga Delia Mateescu și Mircea Constantinescu Govora. Wikipedia

Data lansării: 15 noiembrie 1980

Regizor: Mihai Constantinescu

Scenariu: Octav Pancu-Iași

Muzică compusă de: Temistocle Popa

Design costume: Ileana Oroveanu

Design de producție: Vasile Rotaru

Sursa internet

sâmbătă, 21 august 2021

A fost odata Polidin

Specialiștii Institutului Cantacuzino lucrează la noul Polidin. Medicamentul a depășit etapa de laborator și pe lângă metoda clasică, injectabilă, va fi comercializat sub forma unor capsule gelatinoase de tip ursuleț și a unor spray-uri nazale, potrivit Mediafax.

Reprezentanții Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino anunță că reluarea producției de Polidin, unul dintre cele mai cunoscute medicamente de concepție românească, a depășit etapa de laborator.

Scopul este ca produsul să ajungă pe piața de suplimente alimentare. Ca urmare, Polidinul va fi fabricat și comercializat sub forme mai atractive pentru diferitele categorii de populație.

„În acest scop, s-a dezvoltat și modernizat procesul de fermentație bacteriană prin trecerea de la o tehnologie convențională (plăci Roux) la o tehnologie modernă, controlabilă (bioreactoare specializate). Forma de administrare a Polidinului este dezvoltată pentru a obține capsule gelatinoase orodispersabile de tip ursuleț (POLIDIN –O) și spray nazal (POLIDIN-N). Prin schimbarea formei de administrare a Polidinului se dorește ca produsul să devină mai atractiv pentru un segment cât mai larg de populație (copii, adulți, vârstnici)”, au anunțat reprezentanții institutului.

Specialiștii mai anunță că vor continua testele clinice astfel încât Polidinul să fie repus pe piață și sub formă de medicament cu administrare injectabilă. Toate activitățile se desfășoară în Centrul Cercetare-Dezvoltare Tehnologică din institut în cadrul unui proiect al Ministerului Apărării Naționale.

Polidinul a apărut ca un concept românesc de înlocuire a Omnadinului care era utilizat în perioada interbelică.

Sursa internet

New Kids of the Park!

 


Pentru premiul Nobel

 

Urbanism postuman cu alei bio





joi, 19 august 2021

miercuri, 18 august 2021

Cum va place?


Romania normala bio:

capuse, buruieni, tantari, sobolani, sarantoci sunt cei care au muncit o viata si acum asteapta ca nemuncitii sa le recalculeze pensiile mizere,penali antipenali, virusi letali, si tot tacamul!!!










 

vineri, 13 august 2021

Parisul in era pandemiei

 Imagini PAG


Nu a distrus-o Mr. Bean


Turnul iar cu mosafiri



Pacat, ca lumea era frumoasa!



Ce pot face mintile dibace!


miercuri, 11 august 2021

Doamne unde am ajuns

 Romania educata

- Puisor ce te faci cand cresti mare?

- Vreau sa am o meserie de viitor intr-o lume fara viitor! Mama vrea sa ma fac pompier, iar tata scafandru.




luni, 9 august 2021

Ziua mondiala a leului

Nu a aluia batjocorit de toti!!! 

Dar atat de minunat prezentat grafic dintotdeauna...






Cod rosu de politichie, prostie, fudulie etc.

 



* POTÓP, potopuri, s. n. 1. (În Biblie) Revărsare uriașă de ape care a devastat Pământul și a înecat toate viețuitoarele în afară de cele aflate în Arca lui Noe; diluviu. 2. Ploaie torențială; revărsare de ape. 4 P. gener. Calamitate, dezastru, nenorocire. 3. P. anal. Cantitate imensă; număr mare de ființe sau de lucruri; mulțime, grămadă. – Din sl. potopŭ. sursa: DEX '09 (2009)

* PÂRJÓL, părjoluri, s. n. (Pop.) 1. Foc mare care se extinde rapid; incendiu violent și mistuitor.  Expr. A face pârjol = a nimici (prin foc); a face prăpăd, a prăpădi. A da pârjol = a da foc, a distruge (prin foc); a incendia. A plânge cu foc și pârjol = a plânge cu desperare. A se face foc și pârjol = a-și ieși din fire, a se înfuria foarte tare. 2. Căldură mare și înăbușitoare; arșiță, zăpușeală, zăduf. 3. Fig. Prăpăd, dezastru, calamitate, pustiire, urgie. – Din pârjoli (derivat regresiv). sursa: DEX '09 (2009)

Isi cer scuze baietii de baieti! Se mai intalnesc mai pre racoare sa mai dezbata, sa mai imparta bani grei pentru cine trabe! Mai semneaza tone de hartoage, mai delibereaza si mai trece ceva vreme pentru ei acolo la caldurica locurilor de la butoanele lumii. Asa sa ii ajute Dumnezeu. Ce nu a reusit Napoleon si Adolf ar reusi prostia si fodolia butonagiilor: sa invadeze (apa) Londra! Ard si se potopesc toate dar baietii nu isi iau jucariile sa se duca la ala rau care i-a adus si fixat ca rahatul pe izmene vorba marelui nostru Marin Preda, pe Pamant. Zice-se ca chiar in 2030 ar fi deadline-ul??!!! Cam rapid. Chiar ca si Rapidul nostru! Pacat de lumea asta, de copii astia, de oamenii care au lasat toate placerile vietii ca sa faca ceva pentru semeni! Care semeni: semeni vant culegi furtuna! Potop si Parjol ca asa e in tenis. Vorba lui Toma al nostru nu... ca baietii e pro alte pacaciuni aducatoare de PROFIT! Pacat!




 

 

  • UNESCO RO

     

    Lista obiectivelor din România aflate în Patrimoniul Mondial UNESCO

    Marţi, 27 iulie 2021, 14:57 Actualitate | Cultură

    Peisajul minier Roșia Montană a fost înscris marți în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Ce obiective are România în Patrimoniul Mondial? Lista a fost deschisă cu înscrierea Deltei Dunării, în 1991, ca sit natural. Al doilea sit natural al României înscris în Patrimoniul UNESCO îl reprezintă Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați. Patrimoniul mondial include și șase situri culturale din țara noastră.

    Situri naturale înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO:

    Delta Dunării

    Păduri seculare și virgine de fag din Carpați

    Situri culturale înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO:

    Biserici din Moldova

    Mănăstirea Horezu

    Sate cu biserici fortificate din Transilvania

    Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei

    Centrul Istoric din Sighişoara

    Biserici de lemn din Maramureş

    Biserici din Moldova - anul înscrierii: 1993 și 2010

    1. Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din satul Arbore

    2. Biserica "Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Humor

    3. Biserica "Buna-Vestire" a Mănăstirii Moldoviţa

    4. Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci" din Pătrăuţi

    5. Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava

    6. Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Voroneţ

    7. Biserica "Învierea Domnului" a Mănăstirii Suceviţa

    8. Biserica "Sfântul Nicolae" a Mănăstirii Probota

    Motivaţia includerii acestor biserici din Moldova în Lista Patrimoniului Mondial este dată de unicitatea ansamblelor de picturi murale exterioare, particularizate prin întinderea lor pe întreaga suprafaţă a turlei și a zidurilor, prin coerența și unitatea programului iconografic, prin semnificaţiile teologice cu multiple nuanţe militante ale mesajului lor, prin tehnica desăvârşită a combinării frescei de bază cu un finisaj „a secco”. În acelaşi timp, pictura interioară se remarcă prin calitatea plastică excepţională a fiecărui ansamblu. În limitele unui program iconografic prestabilit, iconografii și pictorii din Moldova introduc nuanţări și soluţii plastice originale care conferă o pecete de ne-confundat ansamblelor realizate între ultimele decenii ale secolului al XV-lea și jumătatea secolului al XVI-lea.

     Mănăstirea Horezu

     Complexul monahal Hurezi (Hurez, Hurezu, Horez) de la Romanii de Jos este situat în nordul provinciei Olteniei, la circa 5 km de drumul naţional DN 67, ce face legătura între Râmnicu Vâlcea şi Târgu-Jiu. Mănăstirea Hurezi este cel mai vast şi cel mai dezvoltat ansamblu monastic din Țara Româneasca. Prin elementele de ordin arhitectural şi artistic este un unicat nu doar în arhitectura românească, ci şi în cea a sud-estului Europei, o sinteză post-bizantină fidelă tradiţiei ortodoxe, edificată atât după principiile ordonatoare ale Renaşterii italiene, cât şi după tipicul marilor mănăstiri de la Muntele Athos.

    Mănăstirea Hurezi, ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688-1714), a fost începută în 1690, completată şi extinsă de egumenii mănăstirii în mai multe etape: 1734 -1735, 1829 - 1854 şi 1854 - 1873

     "Biserica Mare", cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, era destinată să devină necropolă a familiei lui Constantin Brâncoveanu. În epocă, Hurezii devin un mare centru artistic în jurul căruia s-a născut "stilul brâncovenesc", model de referinţă, cu o mare varietate de interpretări, până după 1800.

    Sate cu biserici fortificate din Transilvania - anul înscrierii: 1993, 1999

    Sub acest titlu sunt înscrise în Lista Patrimoniului Mondial şapte localităţi a căror trăsătură comună este păstrarea structurii şi imaginii istorice, asociată cu prezenţa, pe teritoriul aşezării, a unei biserici fortificate exemplară pentru acest fenomen arhitectural tipic satelor de colonizare săsească din Transilvania.

    1. Situl rural Câlnic

    2. Situl rural Prejmer

    3. Situl rural Viscri

    4. Situl rural Dârjiu

    5. Situl rural Saschiz

    6. Situl rural Biertan

    7. Situl rural Valea Viilor

    Deşi fiecare biserică fortificată constituie o soluţie defensivă specială, acestea pot fi grupate în trei tipuri:

    I.Bisericile cu incintă fortificată, tipice pentru zona plată a Ţării Bârsei, au instalaţiile defensive dispuse aproape exclusiv pe incintă, biserica fiind puţin sau deloc fortificată. Cea mai autentică imagine a acestui tip de fortificare este oferită de biserica cu incintă fortificată din Prejmer.

    II.Bisericile fortificate, tipice pentru zonele colinare, au elementele defensive dispuse aproape în egală măsură pe biserică şi pe incintă. Bisericile au fost restructurate: navele laterale au fost desfiinţate, deasupra navei principale au fost ridicate etaje de apărare, turnul vestic a fost transformat în reduit iar corul a fost suprapus de un bastion. Biserica a fost înconjurată cu o incintă fortificată.

    Remarcabile pentru complexitate amenajărilor defensive sunt biserica din Valea Viilor şi incinta triplă a bisericii din Biertan. La Viscri, fortificaţia cuprinde în modul cel mai egal şi armonios atât incinta cât şi biserica.

    III. Bisericile-reduit, apărute la sfârşitul secolului al XV-lea, constituie ultima etapă în evoluţia fortificării bisericilor. Au fost construite biserici dotate dintru început cu o multitudine de instalaţii defensive şi incinte mai puţin fortificate. Prima biserică-reduit a fost cea construită în Saschiz, în 1496.

    Modul de protejare a comunităţilor prin fortificarea bisericilor a fost preluat de aşezările secuieşti din vecinătate, exemplară pentru această influenţă fiind biserica fortificată din Dârjiu.

    Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei - anul înscrierii: 1999

    1. Sarmizegetusa Regia - Grădiştea de Munte

    2. Cetatea dacică de la Costeşti Cetăţuia

    3. Cetatea dacică de la Costeşti Blidaru

    4. Cetatea dacică Luncani-Piatra Roşie

    5. Cetatea dacică de la Băniţa

    6. Cetatea dacică de la Căpâlna

    Centrul Istoric Sighişoara - anul înscrierii: 1999

     Biserici de lemn din Maramureș - anul înscrierii: 1999

    1. Biserica Intrarea în Biserica Maicii Domnului (Bârsana)

    2. Biserica Sfântul Nicolae (Budești)

    3. Biserica Sfânta Paraschiva (Desești)

    4. Biserica Nașterea Maicii Domnului (Ieud-Deal)

    5. Biserica Sfântul Arhanghel (Plopiș)

    6. Biserica Sfânta Paraschiva (Poienile Izei)

    7. Biserica Sfântul Arhanghel (Rogoz)

    8. Biserica Sfântul Arhanghel

    În Maramureş se află unele dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii de lemn din ţara noastră, adevărate capodopere ale genului, fiind fără îndoială una din culmile artei de a construi în lemn de pe continentul nostru.

    România are și 7 elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial:

    ritualul călușului,

    doina,

    ceramica de Horezu,

    colindatul de ceată bărbătească,

    Feciorescul de Ticuș (jocul fecioresc)

    meșteșugul covoarelor tradiționale (tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România și Republica Moldova)

    Mărțișorul (practicile tradiționale asociate zilei de 1 Martie)

    (Sursa: Institutul Național al Patrimoniului)

    Sursa materialului internet

    sâmbătă, 7 august 2021

    Olimpiada 2020 din 2021?

     


    Suntem o rusine si olimpica, hotita, minciuna, distrugerea a tot ce este national, maret, de mai bine de 3o de ani se arata hidos si acum.

     Cativa oameni din alta lume, trecuta in nefiinta de astia de acuma au reusit spre supararea celor care trebuia sa faca orice ca sa fim macar ce eram candva sa nu plecam asa cum suntem de fapt fara aurul nostru... 

    Rusinos ce am ajuns si ce suntem!!! Olimpiada cu sforaitoare legaminte nerespectate chiar in cele cateva zile cat a tinut. Olimpiada de horror fara oameni care sa incurajeze, sa invete sa trepideze, doar aducatoare de fascinante beneficii mariei sale media. Bine ca se incheie, oare ce ne mai asteapta!?

    Chiar tara de unde a pornit initial olimpismul adevarat, Grecia, cu minunata lupta a omului cu cei mai alesi semeni dar mai ales cu el insusi a ajuns cu voley de plaja, baschet in 3 si cate si mai cate gaselnite ca sa ia aur cine trabe si nu poate acolo unde numai titanii reusesc!!!, deci chiar mama intalnirii zeilor de alta data este in flacari, arde ca o torta pe altarul nesimtirii, prostiei si mizeriei sforaitoare a smecherimii mondiale...

    Doinafotografiaza muscatele din balcon

     
















    Aur si circ (Boot Hill)

     


    Regizor: Giuseppe Colizzi

    Distributie: Terence Hill, Woody Strode, Bud Spencer

    Durata: 92 min

    Honey Fisher si banda sa reusesc prin inselatorii si intimidari sa obtina cele mai importante mine de aur dintr-un mic orasel din Vest. Dominatia lor este insa amenintata atunci cand un agent al statului soseste in oras pentru a verifica legalitatea intreprinderilor lor, iar locuitorii orasului formeaza o alianta neobisnuita cu niste pistolari si cu niste circari.