Multumesc tuturor celor care m-ati felicitat de ziua mea in preajma de solstitiu de vara. Este o lumina degajata de aceste cuvinte de la fiecare, amintind mie de etape din viata, de cele multe in care m-am bucurat sa risipesc monotonia vietii.
Tatal
meu, Dumnezeu sa il odihneasca in pace, mi-a spus cand eram de o schioapa ca e
bine sa dormi linistit pe perna ta. Si poate acesta si alte multe exemple din
viata mea fac in asa fel ca sa pot privi in ochi pe toti din jurul si trecutul
meu. Este printre dumneavoastra un om cu care comunic dupa ce am stat doar cateva
clipe la Cotroceni la Sfintirea Bisericii si m-a pozat la rugamintea mea simuland
o primire oficiala la intrarea aia pe bune!...
Sa
traiti! Imi permiteti sa reiau aici o incercare literara a mea care mie imi
pare culmea actuala ca si multe izvorate de ani de zile din minte si mana, parafrazand pe un mare pictor pot spune ca pictez si scriu asa cum canta
pasarea...
Cine suntem, de unde venim, unde ne ducem,
Ca
viata este liniara,
E
o idee chiar hilara;
Ea
este o rotunda scena
Ce
poarta-n timp doar o emblema.
Doi
oameni, el si ea, se intalnesc,
Ajung
in pat si se iubesc.
Raman
o viata impreuna
Sau
iar dispar ca intr-o spuma.
Apoi,
urland si incordat
De
multe ori chiar iesi fortat.
E-un
prim punct pe-acel cerc ce-i viata,
Deschizi
ochii, ti se destinde fata!
Si-ncet
incepi sa vrei sa vezi si ca sa stii
Cei
mari spun chiar ca faci copilarii...
Incet,
incet observi ca nu e joc
E
chiar o treaba de noroc...
Ai
vrea sa fii numai tu celmai,
Dar
timpul e al vietii mai
Lovit,
mintit descumpanit
Te
vezi deodata umilit.
Strabati
o arca circulara
De
doar doi coti sau chiar universala,
Doresti,
citesti, vrei cat mai mult,
Dar
vai, incet, incet esti un adult!
Ai
cai o droaie de urmat,
De
multe ori drumu-i curmat...
Rar
tu ramai un om curat
Si-ncet
dar intr-o clipa s-a gatat...
Si-ai
dat sau nu o viata,
Ai
o odrasla pe a lumii fata,
Sau
n-ai sadit macar un pom
Esti
animal sau doar un om...
Cand
vezi ca cercul se inchide,
Regreti,
esti mandru sau rebel...
Vezi
doar un punct ce-i mititel...
E
chiar iesirea ta din cerc, te temi de el!
Si
iesi, uimit, nemultumit
Atat
a fost, a fost real sau doar un mit?
Si
sufletul nu stie nimeni incotro
Se-nalta-n
grup sau incognito...
A
fost atat,
Nu
va mai fi,
Neant,
eter,dar pentru ce
Atata
zbucium, fiere, miere
Cand
totul in aceasta lume piere...
Bucuresti 18 februarie 2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu