Actuala

Muntii Macin

Scrisa de un absolvent mai mic decat mine al Liceului SCHT fiul unei familii de profesori de mare tinuta. Dumnezeu sa il odihneasca in pace!

Pisaciosul e si el trendy

Imagine PAG

Aniversare

Eram in data de 26 aprilie 1986 sef de ferma stagiar la o ferma legumicola de 200 de hectare la Vedea judetul Giurgiu. Era un teren inconjurat de plopi care erau in buna parte situati intr-o vale deci aveam o expozitie deschisa propice luminii si caldurii care ajutau plantele deci sporeau productia. Apa potabila venea cu sacaua, era un om fara varsta care te ducea cu gandul la calugarii budisti sau luptatorii sumo eu nu l-am vazut decat pe capra cu haturile in mana, nemultumit de bietul calut care tragea cam doua butoaie unul cu apa altul de carne... Acolo l-am intalnit pe nea Onica omul care venise pe jos dupa ce scapase din campania in URSS din Cehoslovacia „De ce tovarase inginer?!...” Nu din ura rusilor cum am crezut initial ci am aflat tarziu din carti, nu din propaganda de acum, deoarece armata rosie a rechizitionat toate trenurile disponibile pentru ca a fugit imediat sa apere tara de japonezi in rasaritul imensei lor tari, deci militarii lor nu au gustat bucuria victoriei in Europa. Nea Onica mi-a produs multa bucurie in suflet, era priceput si am primit de la el si altii multe sfaturi bune fiindca mai ales stagiar fiind fara oameni doar cu nasul sus nu prea rezolvai ce era de facut. Si era de munca zi lumina! Am vazut la el color finala de la Sevillia! Aveam un sediu de ferma amarat din lemn acoperita cu carton gudronat, cu o masa si un scaun, un dulap cu lacat pentru substantele de tratament in curs de aplicare. Intr-o zi a venit medicul veterinar de la IAS Vedea pe care nu il cunoscusem pana atunci. Aveam un radio Gloria dar atunci serile le ocupam cu traduceri din pliante de la firme cu imput-uri pentru agricultura de la TIBCO, aveam portie de text cam cum am aflat ca avea la scris nu la tradus din limba engleza Jack London. De la medic am aflat ca se intamplase o catastrofa nucleara in RSS Ucraina si ca antidot trebuia sa luam cateva picaturi de solutie de iod. Nu mai aveam apa si pe un fund de sticla era ramas vin de la ziua unui muncitor permanent ce sta acolo de ceva timp. Am primit deci iodul precum credinciosii la impartasanie. Am aflat ca fusese o prioritate pentru statul roman sa primeasca iodul toti cetatenii. Acolo la capat de lume am fost in intarziere fata de ceilalti. Am analizat abia cand am primit diagnosticul de melanom malign si mi-am amintit ca fiind o primavara calduroasa dupa ce repartizam muncitorii sa execute lucrarile programate obisnuiam sa merg pe diagonala in culturi ca sa depistez focare si portiuni afectate de boli sau daunatori pentru a stabili tratamentele care se impuneau. Era minunat pentru ca toate plantele erau la maxim 30-40 cm. talie, aveam si de stabilit faza in care erau fasolea si mazarea verzi la formarea pastailor pentru a programa recoltarea la care daca nu erau vanturi sau ploi torentiale care puteau culca plantele, executam lucrarea mecanizat. In aceste momente cautam sa ma bronzez dezbracat pana la brau, in soarele bland primavaratic deci am fost exact ca soarecele in gheara pisicii adica a expunerii la radiatii daca or fi fost asa de puternice cum fatalistii de acum zic si mai ales daca ma aflam pe traseul norului sau ce era periculos atunci. Acuma iata ca din prostia marilor lumii sau rautatea lor avem ceva mai periculos. Asta e viata...   

Doinafotografiaza

  Primavara cu pisica alba din Crangasi

(viata merge inainte)

Am si servetel sa dezinfectez unde stau!

21 Aprilie Sf. Mc. Alexandra

Sursa internet: Doxologia portal Ortodox

Alexandra, muceniţa lui Hristos Dumnezeu, era soţia împăratului Diocleţian. Deci văzând ea că Sfântul Gheorghe era chinuit în felurite chipuri spre moarte, dar că în chip minunat rămâne viu şi sănătos, s-a înfăţişat înaintea împăratului, în vreme ce el aducea jertfă idolilor, şi s-a mărturisit pe sine creştină; pentru aceea a fost pusă în închisoare. După ce a fost închisă, s-a dat hotărâre ca să fie tăiaţi cei doi, Gheorghe şi Alexandra. Aflând ea această hotărâre a împăratului, în închisoare s-a rugat lui Dumnezeu şi şi-a dat sufletul.

Iar Apolo, Isachie şi Codrat, fiind din slugile împărătesei Alexandra, şi văzând-o pe ea că a dispreţuit vremelniceasca şi stricăcioasa împărăţie şi pe muncitorul împărat, şi că, crezând în Hristos, a şi murit pentru El, au crezut şi ei în Hristos. Deci, înfăţişându-se cu îndrăznire, au mustrat pe împărat, numindu-l călcător de lege şi sălbatic, şi că nu i-a fost milă de însăşi femeia sa, cu care a făcut copii.

Mâniindu-se împăratul pentru aceasta, a poruncit ca să-i pună la închisoare, şi aceasta făcându-se, gândea el toată noaptea cu ce moarte îi va pierde. Dimineaţa, scoţându-i din temniţă, pentru Codrat a poruncit să fie tăiat, iar Apolo şi Isachie, iarăşi să fie puşi la închisoare şi să fie ucişi cu foamea. După câteva zile, fiind istoviţi de foame, şi-au dat sufletele lor în mâna Domnului.

Angelica

De la Wikipedia, enciclopedia liberă:

Regn:          Plantae

(neclasificat):       Angiospermae

(neclasificat):       Eudicotidae

(neclasificat):       Asteridae

Ordin:          Apiales

Familie:       Apiaceae

Gen:  Angelica

Specie:       A. archangelica

Angelica este o plantã ierboasã înaltã,din familia umbeliferelor, care creşte mai mult în regiunile montane, fiind ocrotitã de lege. Numele ei se leagã de o sãrbãtoare religioasã, praznicul Sfântului Arhanghel Mihail, în preajma cãreia planta înfloreşte.

Deşi este o plantă ierboasă, angelica atinge dimensiuni impresionante, tulpina sa puternică putând depăşi doi metri înălţime. Are flori albe, dispuse în umbrele mari, globulare, seminţe cu gust astringent-aromat şi un rizom din care se desprind rădăcini lungi.

Este o plantă iubitoare de umezeală şi lumină, mare amatoare de pământuri afânate şi grase, bogate în substanţe nutritive.

În scopuri medicinale se recurge la planta cultivatã, de la care se recolteazã rãdãcinile, de culoare închisã, negricioasã şi cu miros aromat caracteristic.

Rãdãcina conţine ulei volatil în a cãrui compoziţie intrã principii cumarinice, angelicina, xantotoxina, imperatorina, bergaptenul. Mai conţine acizii cafeic, clorogenic, angelic, fumaric, oxalic, acizi graşi, taninuri, substanţe glucidice.

Substanţele fitochimice din rãdãcina de angelicã au proprietãţi tonice, stimulente, carminative, stomahice.

Uleiul volatil din angelicã are efecte excitante asupra sistemului nervos central, la administrare în doze mici, în timp ce la doze mari manifestã o acţiune puternic inhibitoare, deprimantã, afectând chiar luciditatea. Fitoterapia cu angelicã este utilizatã în afecţiuni ale stomacului însoţite de anaciditate sau hipoaciditate, pentru stimularea poftei de mâncare, flatulenţe, indigestie, dureri de stomac, tuse, răceală, gripă, bronşită, psoriazis, tromboză.

Uleiul volatil se recomandã în anorexie, dispepsii,meteorism. Uleiul eteric de angelicã se mai foloseşte şi extern în terapia reumatismului.

Pentru prepararea unui decoct se foloseşte 1 linguriţã de pulbere de rãdãcinã la 1 canã cu apã. Se lasã la fiert cca 2 minute dupã ce dã în clocot. Se ia de pe foc şi se lasã vasul acoperit încã 15 minute. Se strecoarã şi se lasã sã se rãceascã. Se poate folosi 1 canã pe zi, dar în nici un caz mai mult de 2 cãni.

Alte preparate din rãdãcinã de angelicã sunt maceratul, tincturile. Uleiul volatil de angelicã se administreazã în doze foarte mici de 0,05-0,3 g într-o prizã.

Având în vedere efectul negativ al dozelor mari, se recomandã folosirea cu maximã prudenţã atât a preparatelor din rãdãcinã de angelicã, cât mai ales a uleiului volatil.

Este contraindicatã la femei în timpul sarcinii.

A se evita băile de soare concomitent cu administrarea preparatelor din această plantă, deoarece le poate provoca sensibilitate la soare persoanelor cu piele delicată.

A se evita în cazul în care suferiţi de diabet.