miercuri, 29 aprilie 2020
marți, 28 aprilie 2020
Muntii Macin
Scrisa de un absolvent mai mic decat mine al Liceului SCHT fiul unei familii de profesori de mare tinuta. Dumnezeu sa il odihneasca in pace!
duminică, 26 aprilie 2020
Aniversare
Eram
in data de 26 aprilie 1986 sef de ferma stagiar la o ferma legumicola de 200 de
hectare la Vedea judetul Giurgiu. Era un teren inconjurat de plopi care erau in
buna parte situati intr-o vale deci aveam o expozitie deschisa propice luminii
si caldurii care ajutau plantele deci sporeau productia. Apa potabila venea cu
sacaua, era un om fara varsta care te ducea cu gandul la calugarii budisti sau
luptatorii sumo eu nu l-am vazut decat pe capra cu haturile in mana, nemultumit
de bietul calut care tragea cam doua butoaie unul cu apa altul de carne...
Acolo l-am intalnit pe nea Onica omul care venise pe jos dupa ce scapase din campania in URSS din Cehoslovacia „De
ce tovarase inginer?!...” Nu din ura rusilor cum am crezut initial ci am aflat tarziu din carti, nu
din propaganda de acum, deoarece armata rosie a rechizitionat toate trenurile disponibile pentru ca a fugit imediat sa apere tara de japonezi in rasaritul imensei lor tari, deci militarii lor nu au gustat bucuria victoriei in Europa. Nea Onica mi-a produs multa
bucurie in suflet, era priceput si am primit de la el si altii multe sfaturi
bune fiindca mai ales stagiar fiind fara oameni doar cu nasul sus nu prea rezolvai ce
era de facut. Si era de munca zi lumina! Am vazut la el color finala de la Sevillia! Aveam un sediu de
ferma amarat din lemn acoperita cu carton gudronat, cu o masa si un scaun, un dulap cu lacat pentru substantele
de tratament in curs de aplicare. Intr-o zi a venit medicul veterinar de la IAS
Vedea pe care nu il cunoscusem pana atunci. Aveam un radio Gloria dar atunci
serile le ocupam cu traduceri din pliante de la firme cu imput-uri pentru
agricultura de la TIBCO, aveam portie de text cam cum am aflat ca avea la scris
nu la tradus din limba engleza Jack London. De la medic am aflat ca se
intamplase o catastrofa nucleara in RSS Ucraina si ca antidot trebuia sa luam
cateva picaturi de solutie de iod. Nu mai aveam apa si pe un fund de sticla era
ramas vin de la ziua unui muncitor permanent ce sta acolo de ceva timp. Am primit
deci iodul precum credinciosii la impartasanie. Am aflat ca fusese o prioritate
pentru statul roman sa primeasca iodul toti cetatenii. Acolo la capat de lume
am fost in intarziere fata de ceilalti. Am analizat abia cand am primit
diagnosticul de melanom malign si mi-am amintit ca fiind o primavara calduroasa dupa ce
repartizam muncitorii sa execute lucrarile programate obisnuiam sa merg pe
diagonala in culturi ca sa depistez focare si portiuni afectate de boli sau
daunatori pentru a stabili tratamentele care se impuneau. Era minunat pentru ca
toate plantele erau la maxim 30-40 cm. talie, aveam si de stabilit faza in care
erau fasolea si mazarea verzi la formarea pastailor pentru a programa recoltarea la care
daca nu erau vanturi sau ploi torentiale care puteau culca plantele, executam lucrarea mecanizat. In aceste momente cautam sa ma bronzez dezbracat pana la brau, in
soarele bland primavaratic deci am fost exact ca soarecele in gheara pisicii
adica a expunerii la radiatii daca or fi fost asa de puternice cum fatalistii
de acum zic si mai ales daca ma aflam pe traseul norului sau ce era periculos atunci.
Acuma iata ca din prostia marilor lumii sau rautatea lor avem ceva mai periculos.
Asta e viata...
sâmbătă, 25 aprilie 2020
Doinafotografiaza
Primavara cu pisica alba din Crangasi
(viata merge inainte)
Am si servetel sa dezinfectez unde stau!
luni, 20 aprilie 2020
21 Aprilie Sf. Mc. Alexandra
Sursa internet: Doxologia
portal Ortodox
Alexandra,
muceniţa lui Hristos Dumnezeu, era soţia împăratului Diocleţian. Deci văzând ea
că Sfântul Gheorghe era chinuit în felurite chipuri spre moarte, dar că în chip
minunat rămâne viu şi sănătos, s-a înfăţişat înaintea împăratului, în vreme ce
el aducea jertfă idolilor, şi s-a mărturisit pe sine creştină; pentru aceea a
fost pusă în închisoare. După ce a fost închisă, s-a dat hotărâre ca să fie
tăiaţi cei doi, Gheorghe şi Alexandra. Aflând ea această hotărâre a
împăratului, în închisoare s-a rugat lui Dumnezeu şi şi-a dat sufletul.
Iar
Apolo, Isachie şi Codrat, fiind din slugile împărătesei Alexandra, şi văzând-o
pe ea că a dispreţuit vremelniceasca şi stricăcioasa împărăţie şi pe muncitorul
împărat, şi că, crezând în Hristos, a şi murit pentru El, au crezut şi ei în
Hristos. Deci, înfăţişându-se cu îndrăznire, au mustrat pe împărat, numindu-l
călcător de lege şi sălbatic, şi că nu i-a fost milă de însăşi femeia sa, cu
care a făcut copii.
Mâniindu-se
împăratul pentru aceasta, a poruncit ca să-i pună la închisoare, şi aceasta
făcându-se, gândea el toată noaptea cu ce moarte îi va pierde. Dimineaţa,
scoţându-i din temniţă, pentru Codrat a poruncit să fie tăiat, iar Apolo şi
Isachie, iarăşi să fie puşi la închisoare şi să fie ucişi cu foamea. După
câteva zile, fiind istoviţi de foame, şi-au dat sufletele lor în mâna Domnului.
sâmbătă, 11 aprilie 2020
Angelica
De
la Wikipedia, enciclopedia liberă:
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiospermae
(neclasificat): Eudicotidae
(neclasificat): Asteridae
Ordin: Apiales
Familie: Apiaceae
Gen: Angelica
Specie: A. archangelica
Angelica
este o plantã ierboasã înaltã,din familia umbeliferelor, care creşte mai mult
în regiunile montane, fiind ocrotitã de lege. Numele ei se leagã de o
sãrbãtoare religioasã, praznicul Sfântului Arhanghel Mihail, în preajma cãreia
planta înfloreşte.
Deşi
este o plantă ierboasă, angelica atinge dimensiuni impresionante, tulpina sa
puternică putând depăşi doi metri înălţime. Are flori albe, dispuse în umbrele
mari, globulare, seminţe cu gust astringent-aromat şi un rizom din care se
desprind rădăcini lungi.
Este
o plantă iubitoare de umezeală şi lumină, mare amatoare de pământuri afânate şi
grase, bogate în substanţe nutritive.
În
scopuri medicinale se recurge la planta cultivatã, de la care se recolteazã
rãdãcinile, de culoare închisã, negricioasã şi cu miros aromat caracteristic.
Rãdãcina
conţine ulei volatil în a cãrui compoziţie intrã principii cumarinice,
angelicina, xantotoxina, imperatorina, bergaptenul. Mai conţine acizii cafeic,
clorogenic, angelic, fumaric, oxalic, acizi graşi, taninuri, substanţe
glucidice.
Substanţele
fitochimice din rãdãcina de angelicã au proprietãţi tonice, stimulente,
carminative, stomahice.
Uleiul
volatil din angelicã are efecte excitante asupra sistemului nervos central, la
administrare în doze mici, în timp ce la doze mari manifestã o acţiune puternic
inhibitoare, deprimantã, afectând chiar luciditatea. Fitoterapia cu angelicã
este utilizatã în afecţiuni ale stomacului însoţite de anaciditate sau
hipoaciditate, pentru stimularea poftei de mâncare, flatulenţe, indigestie,
dureri de stomac, tuse, răceală, gripă, bronşită, psoriazis, tromboză.
Uleiul
volatil se recomandã în anorexie, dispepsii,meteorism. Uleiul eteric de
angelicã se mai foloseşte şi extern în terapia reumatismului.
Pentru
prepararea unui decoct se foloseşte 1 linguriţã de pulbere de rãdãcinã la 1
canã cu apã. Se lasã la fiert cca 2 minute dupã ce dã în clocot. Se ia de pe
foc şi se lasã vasul acoperit încã 15 minute. Se strecoarã şi se lasã sã se
rãceascã. Se poate folosi 1 canã pe zi, dar în nici un caz mai mult de 2 cãni.
Alte
preparate din rãdãcinã de angelicã sunt maceratul, tincturile. Uleiul volatil
de angelicã se administreazã în doze foarte mici de 0,05-0,3 g într-o prizã.
Având
în vedere efectul negativ al dozelor mari, se recomandã folosirea cu maximã
prudenţã atât a preparatelor din rãdãcinã de angelicã, cât mai ales a uleiului
volatil.
Este
contraindicatã la femei în timpul sarcinii.
A
se evita băile de soare concomitent cu administrarea preparatelor din această
plantă, deoarece le poate provoca sensibilitate la soare persoanelor cu piele
delicată.
A
se evita în cazul în care suferiţi de diabet.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)