luni, 30 septembrie 2019
joi, 12 septembrie 2019
Londra 2019
Destepti inglesii astia, nu degeaba a zis unul de-al lor "A fi sau a nu fi, aceasta e intrebarea!"
Au autobuze etajate ca sa nu fie scandal :
SUS: Aia BREXIT
JOS: Aia ANTIBREXIT.
Sau vitavercea, important e ca sunt sandwich nu la gramada!
Turistii nu vad decat un autobuz ca ala al lui Mazare de pe la Constanta....
Imagine Proorocu Aurel George
miercuri, 11 septembrie 2019
marți, 10 septembrie 2019
Pe luna
Americanii,
rusii, chinezii si de curand chiar indienii au ajuns, primii zic ca ar fi si
calcat pe luna. Noi romanii suntem mai smecheri: avem atatea
tradari, crime, tepe, prosteli, prostitutii, dinti inclestati, otrava in discursuri pana si
la inceput de an scolar nu pe luna, zilnic chiar pe ora. Pe luna
mor la noi datorita desfiintarii de spitale, a bolilor si traiului prost multi
romani. Avem nevoie de atatea si scrasnitorii si vesnic nemultumitii politicieni
luminati, neintinati, curatati pe la Nufaru-ri straine, antipenali si multe, multe altele vor sa dea din putinul ce mai ramane Romaniei chiar
pentru ea totul pentru investitorii etern cerand facilitati si scutiri de de
toate si pe toate mizeriile pamantului numai de ce este nevoie acuta in tara nu. Si pe
de alta parte nici gura nu le tace nici iarba nu le place ca nu e de nici
unele in tara... Asa sa sa va ajute Dumnezeu nemernicilor sa aveti parte de
cate ceva asa ca sufletele si ura voastra macar o data pe luna !
sâmbătă, 7 septembrie 2019
La scoala iar
Am invatat cu Godin in clasa si nu am murit!
In clasa I si a IV a am fost primii elevi care am invatat in scoala noua moderna la acea vreme oriunde in lume si in Ioropa!
Am trecut 4 ani aproape zilnic pe langa bustul lui Spiru C. Haret cred ca dupa mintile murdare ale diriguitorilor acum nu mai ii este nici Romania RECUNOSCATOARE...
Incepe scoala. Era
15 septembrie cand incepea scoala pentru mine in Romania normala. Curtea scolii
sau a liceului, varuit, curatit, cu geamuri curate unori vopsite cu holurile
mirosind a vopsea abia intinsa pe braul galben sau albastriu, curtea deci in
acea zi prindea viata. Eram cu totii in uniforma, uneori noua, la liceu cu
sapca; fiecare invatator sau profesor aduna in juru-I pe cei din clasa ce o
pastorea. Era plin de flori, dupa o adunare festiva scurta se intra in clase
unde ne asteptau manuale, majoritatea noi, unele déjà folosite de altii mai mari
ca noi. Era o bucurie, un suflet curat o dorinta de a incepe un an nou scolar.
Nu erau toti nici atunci patrunsi de mare euforie cand dadeau cu ochii de
profesorii care ii lasasera corijenti rareori repetenti. Acum bietii copii
capii de atatea reforme si facaturi magice fac din ce in ce mai putina carte,
istoria e pentru ei cu Andreea Esca, o biologie rasfoita de mine de fapt botanica
este un lant de articole gasite si in presa dar fara esenta, fara un curs
fluient al ideilor cat de cat necesare unor abc-uri stiintifice… Hai cu istoria
falsificata si minciunita ai ce ai dar cu botanica... Profesorii acum acced la
presedintie, la politichie, fonctii platite gras si numai de dragul pacii si
bunastarii poporului, implicit a elevilor care in Romania normala erau ai lor nu
au decat rar in discursuri otravite sau pentru a sedea in continuare acolo la
Cotroceni la Casa Poporului, Doamne
Iarta-ma nu mai e, e a lor si nici cu o galeata de var nu o dau, macar in
vacantele nesimtite... se prabuseste gardul dar ei au pungaseli, lupta cu vorbe
pline cu otrava si alte preocupari care dupa mintea lor vanduta si bolnava
trebe... Inauntru insa e taaare bineee! Grija
mare pentru cum arata gardul scoalei dar ce conteaza ca mintea copiilor e gheruita
cu leopardu’. Asa sa ii ajute Dumnezeu pe cei care au adus aici scoala
romaneasca, elevii care trebe sa se uceniceasca sa se lege nu de glie ci de
interesele alora care trebe. O sa fie vreodata un VIP care sa duca odrasla la
ucenicie cu contract pe 10 - 15 ani! Nu cred. Deja se plang jupanii de colo si
colo ca nu mai au fraierii care erau scarbiti de tarisoara lor si cu milioanele
s-au dus sa dea cei mai frumosi ani de viata si mare parte din acel castig
fabulos pe taxe, impozite, chirii altora care au prosperat... Succes deplin
acelora care trebuie sa mai fie cati or fi asemeni celor din perioada mea de
scolar, elevi si dascali deopotriva... restul au ei grija de ei... dar Dumnezeu
nu Doarme!!
Sitaru: Clasa
noastra incalzita cu godin, la biserica cu ceas, intr-o zi de 2 decembrie, cand
am primit cravata rosie de pionier!
vineri, 6 septembrie 2019
Liceul Pedagogic din Tulcea
Cladirea noua in care am invatat din clasa a IV a pana in clasa a VIII a
Actori in
Niculaita Minciuna - Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti
Proorocu Angel
Fotografia cu clasa la inceput de an scolar este iata de acum exact 50 de ani!
Jumatate de secol! Oare noi eram!? Sa pastram o clipa de reculegere pentru cei mai putin
norocosi ca noi sau poate invers ca au scapat de iadul climateric blamat de
"miscari ecologiste" banofage, minciuna si hotia antipenalilor si a penalilor
emanati "democratic", de ceea ce ajuns Romania noastra atunci atat de
minunata!
prof. Sena Preda Îmi
place ca n-ai uitat școala și anii frumoși de atunci.
Bucuresti 1928-29
Fotografii trimise bunicii mele "Sotirescu Nastea" de varul ei Mihai Corcan
(la mijloc interbelic de perioada de pace!)
joi, 5 septembrie 2019
Vremea si vremile
Cum
e si cu vremea asta. Nici usturoi nu a mancat, nici gura nu ii miroase. Trebuia
sa arunce talibanii ambasada noastra in aer ca sa ne racorim o tara! Azi
dimineata a plouat minunat, racoros ca alta data, am scos la purtare pantalonii
lungi, o geaca subtire e drept si pantofii!
Discutam
alaltaieri la Dragasani cu cativa oameni ai locului care ajunsi la pensie au
devenit ce au fost cand erau copii, vieri. Nu, Doamne fereste de aia cu pesta. Din
cei care se ocupa de vie care are si ea stiinta, arta ei. Apreciam eu ca expert
agricol la general ca ar mai tine 10 ani. « Da’ ea sareaca ar tine dar
cine o mai tane-o ?! » Asa este, si via tanara are arta intretinerii ei
cu incarcatura de muguri pe coarda, lucrarile in verde etc. dar taierile cu
care se regenereaza cele batrane ca aceea de care discutam sunt musai ale unor
oameni cu mare experienta dobandita cu anii. Iti e rusine sa si discuti,
postumanismul a schimbat sensul la multe, la cuvantul coarda de exemplu.
Revenind
la vreme acuma se vede din nefericire arta amestecata cu norocul pentru a face niscai
productie dupa canicule asortate cu potop, bile sau bilute de gheata in plina vara... etc. Conteaza cand si cu cat si ce tratezi
mana si alti clienti la dijmuiala mariei sale vita de vie.
Era
si un banc de tren. Un Fat Frumos se duce sa isi salveze craiasa iubita si
trece prin cam multe, cam cate statii are traseul trenului. Cand vezi ca se apropie
sosirea la cap de linie spui ca a urcat flacaul in turnul ferecat, a omorat
balaurii, zmeii si pre Muma Padurii si cu sabia insangerata a dat de domnita
inimii lui. « Domnita esti vie !? » « Da cavalerul meu
iubit ! » « Da, da’ atunci unde is strugurii ? »
Cam
asa si cu noi, aburiti de aiureala din jur de oamenii mai ales ai de sus
cocotati la butoane, fara de nici unele, ne uitam cum nu mai exita nimic pentru
ca oamenii de nimic fara Dumnezeu si pregatire transforma totul in nimic. Da e
adevarat sclipici si bogatie este, virtual estem. Bani se fac din multe dar nu
ca inainte. Inainte de 1989 imi cumparasem niste pantofi de iarna, o talpa
tapana, cusatura ca lumea. In Piata Muncii din Bucuresti ramasese o dugheana
coscovita de anii grei si coplesita de nebunia din jur ca se construia in draci
in juru-i. Era un batranel coscovit ca dugheana aplecat pe munca lui cu mintea si
prvirea ascutite ca acul si sula din dotare. (Iar postumanismul a facut sa
rosesti cand pomenesti de acea scula nelipsita cizmarilor adevarati). I-am
aratat talpile desprinse ca niste guri cascate dupa cateva purtari. S-a
scarpinat la cap, s-a reasezat pe scaunel si mi-a zis. "Pa vremea mea pantofi ca
astia erau pantofi de mort. Erau ieftini luciosi si noi, ii puneai la ala dusu
ca nu trebuia sa fie rezistenti ca ala nu mai mergea nicaierea!"
Parca
asa e acuma avem de toate de mort, sclivisite, lucioase scumpatati dar cu
mersul in timp nu prea le au… sau daca le mai au gura lumii sloboda te obliga sa arunci ce ai sa iei altceva la moda, trendy... Pacat ca am ajuns aici, intr-o lume devenita iad,
cu marii bastani cu cenusa pe capatani si pumni in piept ce masuri iau ei ca sa
nu mai distruga natura dar o distrug mai abitir. Asta e, toata lumea alearga de
colo colo, doar la casa lui nu prea mai sta nimeni. Copii nu mai invata sa devina
ce trebe. Fac ce le trebe la aia cu butoanele: sa consume si sa nu le pese de
ce e in jur. Asta e, o sa vina o data un fat frumos si o sa gasesca o lume
fosta frumoasa ca o craiasa. « Planeta esti vie? Da’ unde ti-s strugurii… »
Abonați-vă la:
Postări (Atom)