Mamaia

Am ajuns zilele trecute la Perla Litoralului de alta data. Plaja pe vremuri era despartita de constructii si de artera rutiera si pietonala de un zid mic de piatra si de un desis de salcie mirositoare mai ales, care era si locul unde se trecea la “portul de plaja”. Daca aveai “noroc” puteai sa calci si in diferite rezultate ale metabolismului unor nerusinati care considerau ca nu exista limite ale nesimtirii pentru ei, azi poate sunt senatori, deputati sau coloana vertebrala, seniori ai partidelor… Ei bine aveai de mers de la perdeaua de arbusti pana la mare. Nisipul era fantastic. In fiecare dimineata era discuit pe lungime de aceea era mereu curat, fara ecologisti si alti voluntari de acuma care de fapt aduna ce nesimtitii urmasi ai celor care isi curatau intestinele in arboret arunca fara rusine, nu stiu ce e aia sa fii om. Acum nesimtirea e peste tot la fiecare pas dai tot de fecale dar mai modern de animalute de mici sau enorme dimensiuni... Nu erau aceste mizerii care cer 20 de lei ca sa ai dreptul sa faci plaja culmea e cu umbrela care desfacuta stanjeneste si pe cei care vor soare nu umbra la plaja, ca de aia au dat banii...?! Se mula minunatul nisip pe relieful trupului despartit de el de un petic de panza. Te incalzea, iti dadea o senzatie minunata. Daca ieseai la ultraviolete nu ultraviolentele de azi, racoarea lui te trezea definitiv. Din nefericire larma carausilor de nisip din iarna nu a alungat cainii care dimineata scormonesc prin nisip sau prin cosuri din cand in cand; daca gasesc ceva se iau la harta ca... cainii... Soarele nu ardea ca acuma ci te cocea cu blandete, doar unii se inroseau si dupa expunere excesiva in prima zi stateau la umbra cu arsuri date cu diferite leacuri de la farmacii care nu erau ca acuma minuni ci produse elaborate de specialistii in domeniu ca sa vindece nu numai sa ia banii. Erau si atunci ambulanti cu namol si piatra ponce. Erau mici magazine la care se formau cozi, cu lapte batut, cornuri, mici, bere, covrigi si mai rar braga. Acea bautura care supara papilele gustative, dar apoi creaza o stare de racoare in tot corpul. Gaseai jocuri de sah, articole de paja, carti. Acum nu mai e nimic. Intreprinzatori ciocolatii te indeamna la porumb fiert  si alte alimente care apar la capatul de plaja aduse de altii care au grija ca cei care ar trebui sa faca razii sa nu fie in zona dar oamenii care iau bani ca sa faca ordine au aceeasi grija ca si cei din categoria adversa si de aceea lucrurile merg chiar unse in fata unor afise dictatoriale! "Comercializarea de produse pe plaja strict interzisa!" Semnat si stampliat cu mare pompa si tiparit pe materiale care sa tina nu sa se rupa cum li se rupe celor care le incalca... Chiar daca acele mizerii cu umbrele domina plaja, ea arata normal. Cum in tara si lumea asta tot ce e normal deja e anormal pot spune: Mamaia esti acum iar o doamna, jos palaria... Marea mea surpriza a fost deci ca s-a reusit refacerea a ce era si s-a distrus datorita ignorantei oamenilor care nu fac decat sa fure nu ce sunt platiti sa faca si furiei naturii in fata marelui buric al pamantului care e omul posuman de azi. Era plaja inainte putina vreme ceva care era format din chistoace, alte mizerii si praf... Fara arbustii care potoleau vantul sa duca aiurea nisipul, soarta plajei de azi nu e deloc roza. Cum toata lumea nu vrea decat momentul mai ales imortalizat in memorii din ce in ce mai imense, trebuie sa spun ca acum Mamaia arata chiar omeneste. Cred ca dupa 1989 e prima data cand vad ceva care arata cum era inainte. Efortul a fost imens banuiesc. Si costurile asisderea poate pentru altii dar cu banii nostri... Romanul plateste ca turcul nu mai vrea de cateva zile... Asa e in tenis, vorba lui Toma Caragiu. PS Am fost copil fiind si in Mamaia cu case in care gaseai gazduire si in fundul curtii era Maria sa... marea! Se inaltau cochet doar Perla si Parc hoteluri care incet au fost inconjurate de altele, statiunea ramanand mult timp aerisita si evident curata. Auzeam ca dintr-un ajutor de somaj fericitii de dincolo traiau ca in sanul lui Avraam la noi pe litoral. Ce e acuma, este alta treaba. Pacat dar parca mi-a inflorit inima band am vazut ca macar Mamaia este cum a fost ca plaja. Daca marii ecologisti, ONG-isti, frectionisti etc. nu iau masuri de reinfiintare a plantatiilor care limitau in partea opusa marii plaja, in ceva vreme nu multa va fi exact ce era acum cativa ani! Atentie deci!