Sah in magazin

 

Alt cosmar de diabetic

 

Tot magazinul

 

Vălul pictat

 

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

The Painted Veil

Titlu originar         The Painted Veil

Gen   dramă film bazat pe literature film de dragoste 

Regizor       John Curran

Scenarist    Ron Nyswaner

Bazat pe romanul „Vălul pictat”

de W. Somerset Maugham

Bazat pe     Vălul pictat  Modificați la Wikidata

Producător Edward Norton

Naomi Watts

Sara Colleton

Jean-François Fonlupt

Bob Yari

Distribuitor  Warner Independent Pictures

Director de imagine      Stuart Dryburgh

Montaj         Alexandre de Franceschi

Muzica        Alexandre Desplat

Distribuție   Naomi Watts

Edward Norton

Liev Schreiber

Diana Rigg

Toby Jones

Premiera    Statele Unite ale Americii 20 decembrie 2006

Republica Populară Chineză 29 decembrie 2006

Premiera în România   România 16 martie 2007

Premiera în Republica Moldova      indisp.

Durata        125 min. Țara      Republica Populară Chineză Statele Unite ale Americii Canada Belgia 

Filmat în     Republica Populară Chineză  Modificați la Wikidata

Locul acțiunii        Londra 

Limba originală    Engleză, Mandarină

Premii         Globul de aur pentru muzică

Buget          19.4 milioane $

Website oficial     http://wip.warnerbros.com/index.html?id=paintedveil

Vălul pictat (engleză: The Painted Veil) este un film american/chinezesc, lansat în anul 2006, în regia lui John Curran. Scenariul este bazat pe cartea cu același nume („Vălul pictat”), lansată în anul 1925 de W. Somerset Maugham. Este cea de-a treia adaptare după romanul lui Maugham. Prima, a fost lansată în 1934 și îi are ca protagoniști pe Greta Garbo și Herbert Marshall. Cea de-a doua, lansată în 1957, poartă numele de The Seventh Sin și îi are în rolurile principale pe Bill Travers și Eleanor Parker. Filmul, premiat cu Globul de Aur, se bucură de un scenariu semnat Ron Nyswaner, cel care în 1993 primea premiul Oscar pentru “Cel mai bun scenariu”, cu filmul Philadelphia. “Vălul Pictat” ne prezintă o frumoasă poveste de dragoste, ce se desfășoară în anii `20. Precum se întâmplă adesea și în realitate, unul oferă, iar celălalt nu știe să se bucure de ceea ce primește, până nu pierde totul.

Deși în rolul principal feminin a fost dorită inițial Nicole Kidman, Edward Norton a considerat-o mai potrivită pe Naomi Watts. Cele două actrițe sunt bune prietene încă din copilărie. Au și locuit împreună după divorțul dintre Nicole Kidman și Tom Cruise. Edward Norton este un bacteriolog apreciat, dar un bărbat timid, obișnuit să se dedice în totalitate muncii sale. La o petrecere, o cunoaște pe Kitty Fane (Naomi Watts), o tânără răsfățată, care vede în superficialitatea burgheziei londoneze refugiul ideal. Se îndăgostește de ea și o cere în căsătorie la scurtă vreme. Fata nu-l iubește, dar totuși acceptă căsătoria, pentru a se scăpa de presiunea părinților, care nu voiau să-i mai susțină multă vreme stilul de viață libertin. Pentru Walter (Edward Norton), căsnicia cu femeia iubită îi dă aripi și un nou sens vieții. Totuși, lucrurile iau o cu totul altă turnură atunci când descoperă infidelitatea soției sale. Mistuitoarea gelozie îl determină să adopte decizii care le modifică ambilor parteneri viața într-un fel în care nici nu și-ar fi imaginat.

Teatrul Naţional Radiofonic • Bolnava prefăcută de Carlo Goldoni

Adaptare de Mihai Crişan. Regia artistică: Dan Puican. In distribuţie: Mariana Mihut, Rodica Tapalagă, Octavian Cotescu, Virgil Ogăşanu, Dem Rădulescu, Alexandru Arşinel, Ileana Stana Ionescu , Nicolae Neamţu Ottonel, Alexandru Georgescu. Regia de studio: Ion Prodan. Regia muzicală: Emil Nedelescu. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din anul 1976

Logodnicul de Hortensia Papadat-Bengescu

 Dramatizarea radiofonică: Nicolae Neagoe. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Virgil Ogăşanu, Dana Dogaru, Ioana Crăciunescu, Iarina Demian, Corado Negreanu, Ileana Stana Ionescu, Şerban Cellea, Valentin Teodosiu, Matei Gheorghiu, Theodor Danetti, Dumitru Chesa, Daniel Tomescu, Gabriela Popescu, Corina Negriţescu, Rodica Sanda Ţuţuianu, Candid Stoica, Violeta Berbiuc, Nicolae Crişu, Dan Bobe, Cristian Molfeta. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Nicolae Neagoe. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din anul 1987

Cleopatra

(titlul original: în engleză Cleopatra) este un film din 1963 regizat de Joseph L. Mankiewicz.

După Bătălia de la Pharsalus din anul 48 î.Hr., Iulius Cezar pleacă în Egipt, sub pretextul de a fi numit executorul testamentului tatălui tânărului faraon Ptolemeu al XIII-lea și al surorii sale Cleopatra.

Cleopatra îl convinge pe Cezar să-și dea tronul de la fratele ei mai mic. Caesar, pentru a controla efectiv întreg regatul, îl condamnă la moarte pe Pothinus pentru că a organizat o tentativă de asasinat asupra Cleopatrei și îl alungă pe Ptolemeu în deșertul de est, unde el și armata lui, depășită numeric, s-ar confrunta cu moartea sigură împotriva lui Mitridates. Cleopatra este încoronată regina Egiptului și începe să aibă vise megalomane de a conduce lumea alături de Cezar, care la rândul său dorește să devină rege al Romei. Se căsătoresc, iar când se naște fiul lor Caesarion, Cezar îl acceptă public, ceea ce devine subiect de discuții al Romei și a Senatului.

După ce este făcut dictator pe viață, Cezar cere ca regina Cleopatra să-i fie adusă. Ea ajunge la Roma într-o procesiune fastuoasă și câștigă adularea poporului roman. Senatul devine din ce în ce mai nemulțumit pe fondul zvonurilor că Cezar dorește să devină rege, ceea ce este o anatema pentru romani.

Titlu originar         Cleopatra

Gen   film biografic

film de război

film de dragoste

dramă

Film peplum

Film epic

film istoric[*]

dramă de epocă  Modificați la Wikidata

Regizor       Joseph L. Mankiewicz

Scenarist    Carlo Mario Franzero

Sidney Buchman

Ben Hecht

Ranald MacDougall

Joseph L. Mankiewicz

Producător Walter Wanger

Studio         20th Century Fox  Modificați la Wikidata

Muzica        Alex North

Distribuție   Elizabeth Taylor

Richard Burton

Rex Harrison

Roddy McDowall

Martin Landau

Hume Cronyn

George Cole

Filmat în     Malibu

Almería 

Locul acțiunii        Roma 

Nominalizări         Premiul Oscar pentru cel mai bun film (Walter Wanger, 24 februarie 1964)

Premiul Oscar pentru cel mai bun actor (Rex Harrison, 24 februarie 1964)

Premiul Oscar pentru cea mai bună imagine (color) (Leon Shamroy, 24 februarie 1964)

Premiul Oscar pentru cel mai bun montaj (Dorothy Spencer, 24 februarie 1964)

Premiul Oscar pentru cele mai bune costume într-un film color (Irene Sharaff, Vittorio Nino Novarese și Renié, 24 februarie 1964)

Premiul Oscar pentru cele mai bune decoruri într-un film color (John DeCuir, Sr. Jack Martin Smith, Hilyard M. Brown, Herman A. Blumenthal, Elven Webb, Maurice Pelling, Boris Juraga, Walter M. Scott, Paul S. Fox și Ray Moyer, 24 februarie 1964)

Premiul Oscar pentru cea mai bună coloană sonoră (Alex North, 24 februarie 1964)

Premiul Oscar pentru cel mai bun mixaj sonor (James Corcoran și Fred Hynes, 24 februarie 1964)

Premiul Oscar pentru cele mai bune efecte vizuale (Emil Kosa Jr., 24 februarie 1964) 

 Sursa internet

Nalbele Crangasului dupa ploaia torentiala

 

De ale lor

 

Grecii au ciocolata ION

 

Naturalis cu multe

 

Suplicii pentru diabetici

 

Un gentleman în Vestul Sălbatic

 

(în italiană ...e poi lo chiamarono il Magnifico) este un film western spaghetti italo-francez din 1972, regizat de Enzo Barboni (sub pseudonimul E.B. Clucher) și cu Terence Hill în rolul principal.

Acțiunea filmului are loc în Vestul Sălbatic în timpul construcției căii ferate către Oceanul Pacific.[6] Personajul principal, Sir Thomas More, un nobil englez, călătorește în America la dorința defunctului său tată și este luat în grijă de cei trei foști tovarăși ai tatălui său, care au sarcina să-l transforme într-un „bărbat adevărat”.Tânărul detestă violența și preferă să meargă cu bicicleta în loc să călărească, dar, după ce se îndrăgostește de fiica unui latifundiar local și este bătut de mai multe ori de rivalul său în dragoste, decide să învețe să se bată, să tragă cu pistolul și să scuipe pentru a-i dovedi latifundiarului că poate avea grijă de fiica lui.

Umorul filmului provine în mare parte din confruntarea a două lumi opuse: lumea elegantă și cultă a Europei Occidentale, reprezentată de tânărul nobil englez, și lumea vulgară și agresivă a Vestului Sălbatic, reprezentată de cei trei bandiți brutali, rufoși și analfabeți. O temă recurentă este modernizarea continuă a țării, pe care unii dintre protagoniști încearcă în zadar să o evite. Pătrunderea progresului în zonele cele mai sălbatice ale

Sir Thomas Fitzpatrick Phillip More, viconte de Essex și pair al Angliei, un tânăr educat în cultura înaltei societăți anglo-saxone, ajunge în Vestul Sălbatic în 1880 pentru a intra în posesia moștenirii lăsate de tatăl său  James More, un nobil englez, care fusese nevoit să părăsească Anglia cu mai mulți ani înainte din cauza unei relații sentimentale cu una dintre domnișoarele de onoare ale reginei Victoria. Tatăl său emigrase în America, unde desfășurase o vastă activitate infracțională și condusese, sub porecla „Englezul”, o bandă de jefuitorii de diligențe, murind într-un bordel din Tucson în brațele unei prostituate irlandeze.

În timpul călătoriei lui Tom are loc reunirea celor trei foști tovarăși ai tatălui său: Bull, Holy Joe și Monkey. Bull, care lucrează la o stație de diligențe deghizat într-un om mut, ascultă conversația a doi vânători de recompense și, după ce află despre moartea „Englezului” (tatăl lui Tom), pornește în căutarea vechilor săi parteneri cu scopul de a reface banda și a pune la cale noi jafuri. Într-un orășel îl găsește pe Holy Joe, care devenise predicator și ținea o predică de foc unui public dubios format din bețivi, cartofori și femei ușoare pe care este nevoit să-i aducă forțat din saloon în biserică. Cei doi ajung apoi în orașul Yuma, unde al treilea bandit, Monkey, se află ca de obicei în închisoare. Prin înșelăciune ei reușesc să-l elibereze pe Monkey și îl împiedică să se răzbune pe un gardian sadic, pentru că, potrivit lui Holy Joe, nu trebuie împușcați oameni în Ziua Domnului. Cei trei călătoresc apoi în munți, la vechea ascunzătoare a bandei „Englezului”, și, cu fața ascunsă sub măști, jefuiesc chiar diligența în care se afla Tom.

Thomas ajunge la casa din pădure, în care locuise tatăl său, și se întâlnește acolo cu cei trei bandiți, pe care nu-i recunoaște. Bandiții bănuiesc inițial că el se întorsese pentru a-și recupera banii furați, dar Tom le arată o fotografie a tatălui său și o scrisoare a tatălui său către ei. În acea scrisoare „Englezul” îi ruga să facă un „bărbat adevărat” din fiul său iubitor de progres. Încercarea celor trei eșuează lamentabil la început, deoarece Tom refuză să pună mâna pe armă și preferă să meargă în oraș cu bicicleta și nu cu calul. Tânărul nobil o întâlnește în magazinul orășenesc pe Candida Austin, fiica unui mare latifundiar local, care este pasionată de versurile lordului Byron. Cei doi tineri se îndrăgostesc.

Flirtul celor doi tineri provoacă gelozia lui Morton Clayton, vătaful dur al fermei familiei Austin, care îl găsește pe Tom în saloon, alături de tovarășii săi. Izbucnește o bătaie între cei patru și oamenii lui Clayton, dar bandiții ies învingători. Frank Austin sosește a doua zi la cabana Englezului și se oferă să cumpere terenul, dar este refuzat. Cei trei încearcă să-l distragă pe Tom de la cercetările sale entomologice: îi oferă un cal furat, descoperindu-i astfel calitățile de călăreț, dar nu reușesc totuși să-l convingă să folosească o armă de foc. În aceeași săptămână Tom se întâlnește în pădure cu Candida, iar cei doi tineri își declară dragostea. Morton Clayton devine de-a dreptul furios pe îndrăzneala tânărului și-l bate cu bestialitate. Tânărul nu se lasă și merge în oraș să-și cumpere un cal alb. Acolo este provocat din nou de Morton, dar refuză, pierzând astfel stima tatălui Candidei. Fata îi spune că tatăl ei vrea un bărbat energic pentru ea, iar Tom decide să se antreneze pentru a-l învinge pe Morton: se îmbracă în cowboy, învață să se bată, să tragă cu pistolul și să scuipe.

După o lună Monkey îi spune lui Morton că băiatul se va îmbarca în diligență pentru a părăsi orașul și toată lumea se strânge ca să asiste la acest eveniment. Tom refuză să plece și îl provoacă pe Morton, arătându-și abilitățile dobândite în mânuirea armei, și apoi îl bate în lupta corp la corp, convingându-l pe tatăl Candidei că este un bărbat adevărat. Cei trei bandiți îl cară pe Morton în diligență, dezvăluindu-i tânărului că vătaful fermei Austin era în realitate un om căutat de poliție și că au ținut secretă această informație pentru a-l determina pe Tom să se descurce prin propriile sale puteri. Ei părăsesc orașul și se îndreaptă spre vest pentru a evita apropierea progresului, dar ajung pe țărmul Oceanului Pacific și, auzind acolo sunetul scos de o locomotivă cu aburi, decid să se întoarcă.

De la Wikipedia, enciclopedia liberă