luni, 31 mai 2021
Gand copilaresc
La multi ani! Sa traim copiii ai lumii!
Cavalerii mesei rotunde
Caseta film Cavalerii mesei rotunde
Titlul
original: First Knight
Regia:
Jerry Zucker
Scenariul:
William Nicholson
Distributia:
Richard Gere (Lancelot), Julia Ormond (Guinevere), Sean Connery (King Arthur),
Ben Cross (Printul Malagant), John Gielgud (Oswald), Liam Cunningham (Sir
Agravaine), Christopher Villiers (Sir Kay), Valentine Pelka (Sir Patrise),
Colin McCormack (Sir Mador), Alexis Denisof (Sir Gaheris), Ralph Ineson (Ralf),
Stuart Bunce (Peter), Angus Wright
Durata:
134 minute
An:
1995
Filmul – Cavalerii mesei rotunde
Pentru
Lancelot, sabia este ratiunea de a fi; sabia ii aduce glorie si bani. Ratacind
prin lume in cautarea aventurii, Lancelot ajunge in tinutul Leonesse..
Leonesse
era condus de Lady Guinevere care, sperand sa se puna la adapost de atacurile
puternicului Sir Malagant, isi oferise dragostea Regelui Arthur din Camelot.
Malagant
pune la cale rapirea viitoarei Regine a Camelotului, insa Lancelot o salveaza
pe Lady Guinevere de hraparetul Sir Malagant..
vineri, 28 mai 2021
miercuri, 19 mai 2021
Relaxarea naturii
Peste trei decenii de minciuna, furt, lafaiala in banii grei aruncati pe mizerii si sclipici mediatizate naucitor, iata acum ca asa cum a facut de cand omul a mai si lasat cate ceva marturie ca a fost pe aceasta lume acum vedem "live" unde cine si ce suntem cu adevarat. Alegeri, politica, dezmat si toate relele pamantului... La fotbal si agricultura se pricepe tot prostul! Perfect adevarat dar iata unde suntem si cu aia si cu ailata... ce pacat! Fara fotbal se poate trai nu se MOARE dar lasand totul de izbeliste, mancand mizerii sau nemancand si band nica, nica iasche!!! Asa sa ii ajute Dumnezeu pe cei care ne-au adus aici!
Gaudeamus igitur
Gaudeamus igitur, | Să ne bucurăm, așadar, |
Sursa versurilor internet
Pitagora
Pitagora
s-a născut prin anul 580 î.Hr. în insula Samos. Încă de tânăr a călătorit mult,
vizitând Orientul Apropiat până în India. Când s-a întors în Samos, a dat peste
Polycrates care a fost tiran al Samosului în perioada 538-522 î.Hr. Pitagora,
el însuși un mic dictator, s-a mutat la Crotona, azi Crotone în Italia, unde a
întemeiat cel mai ”totalitar” colegiu posibil.
Puteau
intra în el și bărbații și femeile, dar trebuiau să depună înainte un jurământ
de castitate și să se oblige la un regim alimentar care excludea vinul, carnea,
ouăle și bobul. Ce-a avut el cu bobul, nimeni nu a înțeles. Toți trebuiau să se
îmbrace cât mai simplu și decent. Râsul era interzis și la sfârșitul fiecărui
an de școală, toți elevii erau obligați să-și facă public autocritica.
Seminariștii erau împărțiți în externi, cei care după cursuri se întorceau
acasă și interni, cei ce rămâneau noaptea în această ”mănăstire”. Pe cei dintâi
îi încredința în grija unor asistenți și doar de ceilalți, esotericii, care
constituiau cercul restrâns al adevăraților inițiați, se ocupa personal. Chiar
și aceștia îl vedeau pe Pitagora doar după patru ani de ucenicie. În acea
perioadă el le trimitea cursurile scrise și autentificate cu formula ”authos
epha”, adică ”el însuși a spus-o”. Abia după această așteptare Pitagora
binevoia să-și facă apariția în fața discipolilor.
Pitagora
Începea
cu matematica. Dar nu așa cum o înțelegeau grosolanii și interesații egipteni,
care o inventaseră doar din scopuri practice. Pitagora vedea matematica ca o
teorie abstractă, dedicată antrenării minții cu deducții logice, cu exactitatea
proporțiilor și cu demonstrațiile. Doar după ce îi aducea la un astfel de nivel
pe elevi trecea la geometrie care pentru el se compunea din elemente clasice:
axioma, teorema și demonstrația. Fără să-l cunoscă pe Thales din Milet, a
stabilit o serie de teoreme: suma unghiurilor dintr-un triunghi este egală cu
două unghiuri drepte și pătratul ipotenuzei într-un triunghi dreptunghic este
egal cu suma pătratelor celorlalte două laturi. Poate ar mai fi spus și alte
adevăruri, dar el disprețuia astfel de ”aplicații”, considerându-le prea mici
pentru geniul său. Apollodor povestește că atunci când a descoperit teorema cu
ipotenuza, Pitagora a sacrificat 100 de animale ca să le muțumească zeilor.
Știrea trebuie să fie falsă deoarece Pitagora s-a mândrit cu faptul că nu făcea
rău animalelor, impunându-le același lucru și discipolilor. Singurul exercițiu
care îi aducea bucurie nu era fomularea în sine a teoremelor, ci speculațiile
înalte și abstracte ale teoriei.
Chiar
și artimetica el nu o vedea ca pe un instrument de contabilitate, ci ca pe un
studiu al proporțiilor. Așa a descoperit legătura dintre număr și muzică.
Trecând într-o zi prin fața atelierului unui fierar, a fost surprins de
ritmicitatea loviturilor de ciocan pe nicovală. Întors acasă a început să facă
experimente punând să vibreze corzi de aceeași grosime și la fel de tensionate,
dar de lungimi diferite. A ajuns la concuzia că sunetele depind de numărul de
vibrații. Le-a calculat și a stabilit că muzica nu este altceva decât o relație
numerică între aceste vibrații, măsurată după intervalul dintre ele. Chiar și
tăcerea spunea el nu este decât o muzică pe care urechea omenească nu o
percepe, fiincă e continuă, deci nu are intervale. Planetele, ca toate
celelalte corpuri aflate în mișcare produc o ”muzică a sferelor”. Pământul este
o sferă, afirma Pitagora cu 2000 de ani înaintea lui Copernic și Galilei și
învârte în jurul axei sale de la est la vest având cinci zone: arctică,
antarctică, hibernală, estivală și ecuatorială. Împreună cu celalate planete
forma cosmosul.
Pitagora
pamant sfera in jurul soarelui
O
parte din ideile sale erau inspirate din filosofia Orientului. Astfel,
sufletul, fiind nemuritor, migrează de la un corp la altul, părăsindu-l pe cel
mort, purificându-se un timp în Hades apoi reîncarnându-se. Pitagora își
amintea că fusese cândva o curtezană celebră, apoi eroul aheu Euforbiu din
războiul troian. Ba chiar mergând odată la Argos, își recunoaște acolo o armă
din timpul expediției. Toate aceste aspecte îl fac pe Pitagora un personaj
aproape fantastic. Timon din Atena ni l-a înfățișat din punct de vedere
intelectual ca pe un ”histrion(bufon) cu aere solemne care tot dându-și singur
importanță a reușit să și-o capete”. Pitagora nu se mărginea să practice
virtutea, ducând o viață castă, păstrând un regim alimentar riguros și având o
purtare demnă și înțeleaptă, ci a făcut un instrument de publicitate pentru
sine. Devenise o figură semi-divină: învățăceii așteptau patru ani până să-l
vadă.
Teorema
lui Pitagora
Închistat
în orgoliul său de castă și tot mai convins că cercul pitagoricienilor
constituie o grupare aleasă și predestinată de zei să pună ordine în rândul
oamenilor, s-a hotărât să ia puterea în stat și să întemeieze la Crotona
republica ideală, bazată pe filosofia elaborată de el însuși. Ca toate
republicile ideale, ea urma să fie o ”tiranie luminată”. Pitagora dorea să
interzică tuturor vinul, carnea, ouăle, bobul, amorul și râsul. La un moment
dat crotonezii au constatat că toate demnitățile din stat erau deținute de
adepții lui Pitagora, oameni austeri, foarte serioși, plicticoși, comepetenți
și îngâmfați care doreau să facă din Crotona o închisoare-mănăstire. Înainte de
a fi prea târziu, au înconjurat seminarul, i-au scos pe chiriași și i-au ucis.
Pitagora a apucat să fugă în chiloți, dar un destin răzbunător i-a condus pașii
într-un lan cu bob. Din scârba pe care o avea față de această legumă a refuzat
să se ascundă acolo. A fost prins și omorât cândva în jurul anului 495 î.Hr.
Avea deja peste 80 de ani și își pusese la adăpost ”Comentariile”,
încredințându-le fiicei sale Damona, cea mai fidelă discipola a sa, ca să le
răspândească în lume.
Sursa internet
luni, 17 mai 2021
Revista Magazin
Sunt aspecte pe care le-am retinut din facultate, o mare problema fiind virusii care ataca plantele de cultura producand mari pagube dar si porti de intrare pentru alti daunatori cum sunt bacterii, ciuperci, chiar insecte prin atractia pentru substante secretate de planta contaminata in scop de autoaparare.
sâmbătă, 15 mai 2021
miercuri, 12 mai 2021
O piesa minunata
FONOTECA
DE AUR -
"La musica" de Marguerite Duras.”
Traducerea
şi adaptarea radiofonică: Paul B. Marian. Regia artistică: Olimpia Arghir. În
distribuţie: Gina Patrichi, George Constantin, Elena Sereda, Magdalena Cernat,
Gheorghe Pufulete. Regia de studio: Crânguţa Manea. Regia muzicală: Nicolae
Neagoe. Regia tehnică: ing. Andrei Sireteanu. Înregistrare din anul 1983. Asculta
aici:
https://beta.mixcloud.com/xfy1055/teatru-radiofonic-fonoteca-de-aur-la-musica-de-marguerite-duras/
Marguerite
Duras, numele la naștere Marguerite Donnadieu, s-a nascut la 4 aprilie 1914,
Gia Dinh, aproape de Saigon în fosta Indochina Franceză – A decedat la 3 martie
1996, Paris. A fost o romancieră și regizoare de film franceză, care s-a născut
în Vietnamul de azi, dar a trăit și a activat toată viața în Franța
joi, 6 mai 2021
Cupa Campionilor Europeni
In viata am avut si unele esecuri. De exemplu, eram la Brasov, dupa ora 16 ma deplasam de unde avusesem de lucru spre locul de cazare trecand prin zona Sfatului unde pe o platforma de TIR era prezentata, bine pazita, ca in Romania... Cupa Campionilor Europeni castigata in alt secol si de alta Steaua Bucuresti, cea a Armiei Romane, lucru greu de inteles azi cum s-a putut sa existe alta armata romana. Clubul era fara latifundiari, clovni, supereuroparlamentari si prin munca unui pumn de talente si sclipire de geniu din partea unui mare strateg, culmea chiar maghiar a reusit sa acceada la doua finale din care una a castigat-o intr-un meci de vis. Anul urmator nuca a fost cam tare dar au ajuns totusi in finala !!! La Vedea judetul Giurgiu am vazut meciul la un gospodar din comuna, trofeul pentru noi telespectatorii din curte ca omul a adus la fereastra colorul ca sa vada tot omul, nu a fost cupa ea era a poporului roman, a marilor jucatori care au scris istorie ci o stacana de vin care a accentuat euforia si mandria noastra dupa un asemenea succes romanesc... Au pocnit petarde la pichetele de graniceri, era o bucurie si mandrie inaltatoare... Asta e viata nu stim ca istoria trece pe sub ochii si sufletele noastre... esecul a fost ca am rugat un tanar acolo la Brasov sa imi trimeata pe e-mai o poza si nu s-a tinut de cuvant! Mileniu nou oamenii noi...
Deci
Cupa era in fata mea, am apelat la un tanar elev, cam extraterestru dar
politicos care mi-a facut o poza si mi-a notat mailul ramanand sa o primesc
ulterior. Iata ca am ajuns in era cand patronul a intrat din sferele inalte ale
europarlamentarismului in apropierea unei celule de puscarie binemeritata se
zice de el. Eu ma alin cu doua falsuri. Am gasit o cupa dar nu e aia, e una
noua la care Steaua nici in visele suprarealiste ale lui MM si el aproape de un
echipament in zeghe nu mai aspira. Nici eu nu sunt langa ea macar, e tot un
doctor dar nu in agronimie ci unul mult mai norocos in general in viata, care
obisnuit cu pozatul electoral o tine de zici ca de cand a faurit cine a faurit
cupa a castigat-o numai si numai el. Asta e, mai sunt si esecuri, Doamne
fereste de mai rau...